Numărul curent – 135-136 (martie-aprilie)

coperta Revista Scriptor 3-4/2026

EDITORIAL
Cristina HERMEZIU: Canonul vrajbei noastre


POEMUL DESENAT
Dragoş PĂTRAŞCU
Ioan PINTEA: nu există un loc mai bun


OM de CUVÂNT
Cristina HERMEZIU: Interviu cu traducătoarea Laure HINCKEL – „Literatura din România continuă să fie o pată albă pe harta lumii, un fel de ținut necunoscut.”


EMINESCIANA
Ala SAINENCO: Din preajma lui Eminescu: Eugenia Bodnărescu


DOSAR
Cum ne (mai) raportăm la canonul literar

Radu VANCU: Pledoarie pentru introducerea literaturii contemporane în programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a
Adrian MUREȘAN: World Literature ca perspectivă didactică
Nicoleta MUNTEANU: Literatură între canon și viață
Vlad SIBECHI: Canonul literar și elevul de azi: o întâlnire ratată?
Adrian G. ROMILA: Canon și pedagogie literară
Cristina HERMEZIU: Cum se schimbă literatura când nu e un ritual, ci conversație. Un dialog cu Gabi BARTIC, socioloagă și expertă în educație
Gabi BARTIC: Literatura română (nu foarte) veche povestită copilului meu. Ienăchiță Văcărescu, Rebreanu, Blaga, Topârceanu…


EŞAFODAJ CRITIC
recenzii
Cristina CHIPRIAN: „Moartea trecu pe-acolo într-o doară”
Noemina CÂMPEAN: „Valea săpunului”: relația cu obiectul și cu urmele
Romeo Aurelian ILIE: Iar mai mare decât acestea este dragostea
Frăguța ZAHARIA: Moștenirea ca vibrație interioară
Paul MIHALACHE: Versiunile noastre imperfecte: poezia ca arhivă suspendată
Petre ISACHI: Între omul faustic și omul digitalicus
Luminița APOSTU TOMA: Bilanțul, balanța și lipsa DE GREUTATE a lumii
Gela ENEA: Identități histrionice
Sorina RÎNDAȘU: wake-up call
Șerban AXINTE: Dincolo de stația terminus
Maria IVANOV: Variantele naratorului
Ioan RĂDUCEA: Sinihău
Miruna TURBATU: Multe fronturi, două cărți și un reporter
Radu CUCUTEANU: O clădire care învață: Palatul Mavrocordat
Mircea V. CIOBANU: Rupturi continue, continuități sincopate
Ioan RĂDUCEA: Pentru un cap compas


EŞAFODAJ CRITIC
studii culturale, eseuri
Octavian SOVIANY: De la Tolstoi la Proust
Victor ȘONEA: LAMARTINE și mirajul politicii
Magda URSACHE: Clar de Eminescu
Ștefan AFLOROAEI: Destule semne și sensuri. Kawabata
Laura T. ILEA: Perspective diasporice. Despre creativitate, transdiciplinaritate, eșec
Petru BEJAN: Estetica pitorescului

in memoriam
Adrian Dinu RACHIERU: Despre Cornel Ungureanu, la despărțire


InEdite
Mariana CODRUȚ: La râu
Viorel MARINEASA: Reșița – Celiabinsk
Gabriel CHIRIAC: Anomia 2.0


INSTAGRAMABIL
hamletarium
Călin CIOBOTARI: Regizorul care aduce emoția

teatru
Mirella PATUREAU: Două fetițe moderne sau o poveste de speriat copiii pe o scenă la umbră de migdali
film
Dinu-Ioan NICULA: Documentarele anului 2025. Cinematograful de acasă


Foi(E)taj LINGVISTIC
Emina CĂPĂLNĂȘAN: Prietenia nu se caută la număr!
Cristina FLORESCU: Cu picioarele pe pământ și Kiribati
Laura Carmen CUȚITARU: Sonorități


In/TRADUCTIBIL
Ioana PÂRVULESCU: Poeme despre singurătate. Traduceri din limba germană


LIBER ARBITRU
IAȘI, tinerețe fără bătrânețe
Sorina DĂNĂILĂ: Cinel, cinel, cine este Păstorel?
Confesiuni developate
Lucian VASILIU: Subteranele JUNIMII
LiteRAME
Oana BOCA STĂNESCU: Povești din culise. Saturnino Calleja și revoluția lecturii în școlile spaniole
Miscellanea
Valeriu GHERGHEL: Două însemnări despre culori: ochii zeițelor


VOCI APROPIATE
Antonia MIHĂILESCU


ETAJeră
Magda CÂRNECI: Cărţile mele formatoare
Ioan RĂDUCEA: REVISTA Revistelor

Laure HINCKEL, artist invitat SCRIPTOR


2026

De ce citim? Literatura provoacă această dublă mișcare, de centrare pe sine, dar și de deschidere către celălalt, adică o negociere între particular și universal. Pe lângă autorii invitați să dezbată în Dosar, interviul ediției aduce în prim-plan vocea traducătoarei Laure Hinckel, care știe din interior cât de dificil este să colmatezi pata albă pe care literatura română o reprezintă pe harta lumii. Reflexul e clar: literatura română în lume interesează mai întâi prin vocile ei de astăzi – recuperarea prin traduceri a canonului vine mai apoi.

Și dacă gâlceava în jurul canonului literar de predat îi lasă de o parte tocmai pe cei care sunt în inima procesului de a transmite bucuria cititului și reflexele spiritului critic? Unul din dosarele viitoare al revistei Scriptor le este dedicat. Da, e vorba de profesori. Știți voi, acei profesori de vocație care, decât să blesteme întunericul, mai bine aprind o lumină.

Numărul 133-134 (ianuarie-februarie)

Coperta Revista Scriptor 1-2/2026

EDITORIAL
Cristina HERMEZIU, Simona MODREANU: Editorial


POEMUL DESENAT
Dragoş PĂTRAŞCU
Magda CÂRNECI: [să fiu materie, să o iau de la capăt]


OM de CUVÂNT
Șerban AXINTE: Interviu cu scriitoarea Paula ERIZANU: „N-ai trăit o durere sau o tensiune degeaba, ai transformat-o în artă”


EMINESCIANA
Adrian Dinu RACHIERU: Noi și „problema EMINESCU”
Marina MUREȘANU IONESCU: Lamartine şi EMINESCU și problematica traducerii (II)
Jean-Louis COURRIOL: Să-l traducem pe Eminescu sau nu?
Ala SAINENCO: Prieteni cu Eminescu: Ștefan Cacoveanu


DOSAR
INALCO – 150 de ani de învățământ românesc la Paris

Cristina HERMEZIU: Context
Cécile FOLSCHWEILLER, Alexandru MARDALE: 150 de ani de studii românești la Limbile Orientale
Catherine DURANDIN: Predarea istoriei române în context comunist și postcomunist – o privire retrospectivă
Matei CAZACU: Anii mei de predare la INALCO (1975/6-2011)
Irina GRIDAN: Noi profiluri studențești, noi provocări – o istorie pe termen lung în strânsă legătură cu prezentul
Cristina HERMEZIU: Cécile FOLSCHWEILLER: „Activitatea mea de profesor-cercetător capătă sens.” Interviu


EŞAFODAJ CRITIC
Recenzii
Mariana CODRUȚ: Moldova de peste Prut în crivățul istoriei
Ioan RĂDUCEA:
Franco-italo-sârbo-român
Șerban AXINTE: Reconstruirea senzațiilor inițiale
Mircea V. CIOBANU: O antologie ecumenică
Liviu APETROAIE: Somelierul de suflete sau despre omenescul firesc
Sorina RÎNDAȘU: Dizolvarea cronologiei liniare
Nicu GAVRILUȚĂ: Valică Mihuleac – un șlefuitor creștin al lentilelor de cuvinte
Magda URSACHE: Pierzi timpul, pierzi viața
Radu CUCUTEANU: Un mediator între lumi
Studii culturale, eseuri
Ioan Aurel POP:
Românii și Dacia în Codex Calixtinus? (II)
Victor ȘONEA:
LAMARTINE – contemporanul nostru (II)
Petru BEJAN:
Putem privi natura în felul unei opere de artă? (II)


2026

Punem între anul care se termină și cel care începe câte un rit de trecere. Un bilanț, un top, o listă de rezultate. Ca să găsim drumul înainte trebuie să culegem pietricelele semănate înapoi, ca în poveste. Unele strălucesc mai tare decât altele și ne arată calea.

Cu această profesiune de credință tipărită pe copertă – stârnim IDEI, transmitem EMOȚII, citim LITERATURĂ –, revista Scriptor, serie nouă, împlinește un an, iar de la fondare s-au adunat 11. La mulți ani cititorilor și colaboratorilor noștri!

Dacă mergem înainte este și pentru că familia revistei e mult mai cuprinzătoare decât mica și fidela echipă redacțională. Suntem parte a Editurii Junimea din Iași, cu bucurie și mândrie. Pe lângă toate celelalte distincții, de regăsit la finalul acestui nou și bogat număr al revistei, Editura Junimea a primit, către sfârșitul anului 2025, un premiu de excelență. Am invitat-o pe Simona Modreanu, director editorial al revistei Scriptor și director al editurii, să pună în ramă acest bilanț strălucitor, ca să ni-l punem cu toții la rever la trecerea dintre ani. 

131-132 (noiembrie-decembrie)

EDITORIAL
Cristina HERMEZIU: Admir, deci exist


POEMUL DESENAT
Dragoş PĂTRAŞCU
Dinu FLĂMÂND: * * * [poiana începea să-i mângâie umbra pielii]


OM de CUVÂNT
Radu CUCUTEANU: Interviu cu profesorul Bruno MAZZONI: „În Italia, literatura română a început să aibă un public care o apreciază cu adevărat.”


EMINESCIANA
Marina MUREȘANU IONESCU: Lamartine şi EMINESCU și problematica traducerii (I)
Theodor CODREANU: PALINGENEZA hyperionică. Iosif Cheie-Pantea, Mihai Eminescu. Omul și dialectica istoriei
Ala SAINENCO: Prieteni cu Eminescu. Constantin Aronovici


DOSAR
Întâlniri admirabile

Simona MODREANU: Dialog cu Paul BARBĂNEAGRĂ și Andrei PANDREA: „Cele 1000 de zile ale doctorului Pandrea”
Livia IACOB: Dialog cu Ana BLANDIANA: „Tot ce am scris eu după aceea a fost un fel de a răspunde singură la ceea ce așteptam să-mi spună tata”
Cristina HERMEZIU: Dialog cu Bogdan CREȚU: „Tot ce atingea Emil Brumaru se transforma în literatură”
Andrei CRĂCIUN: Scrisoare către Radu COSAȘU
Șerban AXINTE: „Texte, texte, texte!”. Gânduri despre Mirel CANĂ
Sorina RÎNDAȘU: 40 de minute cu Carmen STEICIUC


LIBER ARBITRU
IAȘI, tinerețe fără bătrânețe
Sorina DĂNĂILĂ: O extravagantă beizadea a Iașului și o viață ca un roman
Confesiuni developate
Lucian VASILIU: Multum Est. Constantin Chiriac
LiteRAME
Oana BOCA STĂNESCU: Când literatura devine experiență colectivă. Festivalurile de literatură
Miscellanea
Valeriu GHERGHEL: Vă place brânza?


EȘAFODAJ critic
recenzii
Adrian Dinu RACHIERU: VIRGIL TĂNASE, un onirist pe cont propriu (II)
Adelina LABIC LUNGU: Nopțile sufletului
Romeo Aurelian ILIE: Proza flash fiction, o nucă tare
Alina Monica ȚURLEA: Cristian Fulaș.„Forma tăcerii” sau arhitectura durerii
Cristina CHIPRIAN: „Aici timpul plutește nu zboară”
Ioan RĂDUCEA: Din lut românesc
Christian W. SCHENK: Etica fragilității și poetica încrederii
Șerban AXINTE: Mâna care se scrie și se rescrie pe sine
Liviu APETROAIE: Începutul recuperării unei memorii românești

studii culturale, eseuri
Ioan-Aurel POP: Românii și Dacia în Codex Calixtinus? (I)
Victor ȘONEA: LAMARTINE – contemporanul nostru (I)
Cosmin NEIDONI: A murit Don Quijote fericit?
Petru BEJAN: Putem privi natura în felul unei opere de artă? (I)
Ionel Corneliu OANCEA: Paşi între cele de jos şi cele de sus (III)


InEdite
Răsvan POPESCU: Întoarcerea jurnalistului. Fragment din România în derivă


INSTAGRAMABIL
Călin CIOBOTARI: Medeea, un explozibil poetic…
Mirella PATUREAU: În pragul unei lumi faustiene sau o toamnă a tuturor pericolelor
Andrei GORZO: „Frumuseți, frumuseți, tot soiul de frumuseți”: „Triton” al Anei Lungu


Foi(E)taj LINGVISTIC
Cristina FLORESCU: Spre AN, dinspre AN
Laura Carmen CUȚITARU: Semne „reale”
Emina CĂPĂLNĂȘAN: De la sori la mieri


In/TRADUCTIBIL
Steinar LONE, traducător în limba norvegiană
Max BLECHER în norvegiană. Fragment din Întâmplări în irealitatea imediată


portret INTERIOR
Șerban AXINTE: În bucătărie la Radu ANDRIESCU


VOCI APROPIATE
Emilia NEDELCOFF


ETAJeră
Cristina BOGDAN: Centura de siguranță împotriva intemperiilor vieții
Ioan RĂDUCEA: REVISTA Revistelor

George Bodocan/ BODO

2025

Scriptor a ajuns la ultimul său număr dublu din an. Tri­bu­tari riturilor de trecere, convenim cu seninătate că e mo­men­tul anual al recunoștinței, al împărtășirilor generoase. De aceea Dosarul e dedicat Întâlnirilor admirabile, care iau for­ma unor substanțiale convorbiri de colecție (cu Paul Barbăneagră și Andrei Pandrea, cu Ana Blandiana), dar și a evo­cărilor de figuri carismatice dispărute, înrâuritoare încă (Radu Cosașu, Mirel Cană, Carmen Steiciuc). Admirație legi­timă e de găsit și în interviul ediției cu profesorul Bruno Mazzoni, traducător de literatură română în italiană, sau în pro­fesiunea de credință a lui Steinar Lone, traducător de lite­ra­tură română în norvegiană – ambii premiați, recunoscuți și apla­udați la scenă deschisă pentru că sunt ambasadori de­di­cați ai imaginarului literar românesc în lume. Apoi, gene­ro­zi­tatea simplă cu care scriitorul Radu Andriescu ne primește în bucătăria sa și în laboratorul poeziei, la rubrica Portret Inte­rior, este pe deplin admirabilă. Iar căldura și entuziasmul cu care Cristina Bogdan trece în revistă cărțile sale formatoare, începând cu primele amintiri de lectură și miraj, în grădina casei Lyggiei și a lui Gellu Naum de la Comana, sunt mo­lip­sitoare.

129-130 (septembrie-octombrie)

EDITORIAL
Cristina HERMEZIU: Invadatorii


POEMUL DESENAT
Dragoş PĂTRAŞCU
Nichita DANILOV: Ţărm


OM de CUVÂNT
Livia IACOB: Interviu cu scriitorul Cătălin Pavel: „Ce mă învață arheologia și ce pun mereu în cărți este detaliul viu din trecutul pe care adesea îl crezi mort.”


EMINESCIANA
Victor ŞONEA: Lamartine şi Eminescu


DOSAR
Artă murală

Radu CUCUTEANU: Artă, individ, societate și politică
Ion BARBU: Petrila și Poezidurile sale
Andrei COZLAC: Exit Through the Tech Shop. Practici ale graffitiului digital
Dragoș GRAFO: De la mâzgălit la designer multidisciplinar
HARCEA PACEA: De la delincvent la eminent
Răzvan Mircea NICA: Biopolitica suprafețelor: control, consum și contramesaj
Nely VÎNĂU: Zidurile își găsesc vocea: înțelegerea graffitiului ca heterotopie urbană


LIBER ARBITRU
IAȘI, tinerețe fără bătrânețe
Sorina DĂNĂILĂ: La patinoar, birjar! Cum unde, la casele Reinecke!
Confesiuni developate
Lucian VASILIU: MIRONIADA și miracolul dunărean
LiteRAME
Oana BOCA STĂNESCU Între canon și click: textul, ca eveniment, spectacol, performance multimedia
Miscellanea
Valeriu GHERGHEL: De ce să mă tem de moarte? Icre negre am mâncat, femei am avut, mi-am cumpărat până și un Dodge…


EȘAFODAJ critic
recenzii
Mircea V. CIOBANU: Ion Barbu și barburiștii inexistenți
Ioan RĂDUCEA: Anexele acuză
Sorina RÎNDAȘU: Tomorrow never knows. Or does it?
Călin DĂNILĂ: Pietre unghiulare și volume volatile
Romeo Aurelian ILIE: „Extrag din creierul meu kitsch orice, o fac profesionist, ca sylvia plath”
Alexandru Ovidiu VINTILĂ: Lucian Vasiliu: Meteorolog de serviciu
Adina WALLETIN-WEISENBERG: Un drum abrupt către lumină
Delia LUNGU: Educația ca remediu la mediu

studii culturale, eseuri
Ala SAINENCO: Fostele case ale căminaresei Raluca Eminovici, la 1887
Ionel Corneliu OANCEA: Paşi între cele de jos şi cele de sus (II)
Ioan Aurel POP: E. Lovinescu și „imitația” – o privire a contextului istoric românesc modern

2025

Pentru că pur și simplu există, zidurile trebuie mereu cucerite. Ca un Everest. […]

Are și România, are și Iașul invadatorii săi. Artiști care se exprimă liber prin graffiti sau prin toate celelalte forme surprinzătoare ale unei arte care nu se teme de alfabetul său efemer și, în general, nu se teme. Radu Cucuteanu le-a dat cuvântul și le-a oferit suprafețe de invadat în dosarul ediției intitulat Artă murală.  […]

Fiecare articol din actualul Scriptor conține un potențial graffiti. De scris pe un zid, de inscripționat pe un tricou, de afișat, în pioneze, pe peretele de la birou, de decupat sau de salvat în fișierul cu pepite prețioase. De metabolizat într-un alt eseu, într-un alt studiu critic.

127-128 (iulie-august)

EDITORIAL
Cristina HERMEZIU: Să nu întrerupem conversaţia


POEMUL DESENAT
Dragoş PĂTRAŞCU
Matei VIŞNIEC: Ca să tulbure suprafaţa unei mări liniştite


OM de CUVÂNT
Cristina HERMEZIU: Interviu cu scriitoarea Tatiana ŢÎBULEAC: „O jumătate de secol am fost obligaţi să ne fie ruşine cu limba noastră”


OSMÉ
Claudiu SFIRSCHI-LĂUDAT: Cuvinte şi mirosuri


DOSAR
Literatura diasporică

Sanda GOLOPENŢIA-ERETESCU: România din inimă
Virgil NEMOIANU: O viaţă între două continente
Virgil TĂNASE: Exilul literar parizian şi subteranele puterii


LIBER ARBITRU
IAȘI, tinerețe fără bătrânețe
Sorina DĂNĂILĂ: Distopie. Despre răul mereu la pândă
Miscellanea
Valeriu GHERGHEL: Et caetera
LiteRAME
Oana BOCA STĂNESCU: Scriitorii şi premiile literare – jocuri de prestigiu
Confesiuni developate
Lucian VASILIU: Librex la 30 de ani. Secvenţe incipiale


EȘAFODAJ critic
recenzii
Şerban AXINTE: Imposibilitatea resetării
Mircea V. CIOBANU: „Câmp de ape, muzică de stele…”
Radu CUCUTEANU: Despre necesitatea polemicii: Magda Ursache și Vremuri de polemică
Alexandra Elena HARAS: Disecția psihicului uman: Cufărul lui Cain ca simbol al omului
Ioan RĂDUCEA: DA. SIGUR DA
Sorina RÎNDAŞU: O simplă încordare a brațelor
Lucian SCURTU:  „peste gâtul de lebădă al apusului/ cade ghilotina”
Magda URSACHE: Şapte zile, între zeiţa Euterpe a poeziei şi Momos, zeul deriziunii
Rodica MARIAN: Dan Petru Cristea şi fluturele lui care îl necăjeşte sub talpă

istorii literare
Ala SAINENCO: Constantin Calmuschi, la înmormântarea lui Eminescu

eseu
Raluca MITIU: Scrisul ca iubire: intimitate epistolară şi artă literară în corespondenţa Monicăi Lovinescu
Cristina HERMEZIU: Însingurarea lui Norman Manea. Un portret

literatură şi arhitectură
Ionel Corneliu OANCEA: Paşi între cele de jos şi cele de sus (I)

artă
Petru BEJAN: O estetică a mişcării?

2025

Scriptor se vrea dialogal. „Conversația neîntreruptă este priză directă asupra sufletului”, rostea în scris Horia‑Roman Patapievici într‑un eseu de acum zece ani, perfect actual, în care pleda pentru a re‑cunoaște că la baza culturii stă întotdeauna miezul unei con­ver­sații reciproc hrănitoare.

*

Un scaun gol e un simbol puternic, violent.

Alegerile prezidențiale din acest an au dinamitat nu doar comu­ni­carea între preopinenți, ci însăși posibilitatea dialogului. Un zid de neputință s‑a ridicat în fața discursului politicianist delirant și irațional, pe cât de ridicol pe atât de periculos, prin care ni se pro­punea un proiect de țară izolaționist. Cultura anti‑dialogului prin definiție.

Am trecut cu bine de alegeri, dar câte scaune au rămas ne­ocupate?

*

Citiți revista Scriptor. Încercăm să nu lăsăm scaune goale între noi. Să nu întrerupem conversația.

125-126 (mai-iunie)

EDITORIAL
Cristina HERMEZIU: O! IA făţarnic, – tu, semenul meu – frate!


POEMUL DESENAT
Dragoş PĂTRAŞCU
Cassian Maria SPIRIDON: „[există o blândeţe a terorii]”


OM de CUVÂNT
Simona MODREANU: Interviu cu scriitorul Pascal BRUCKNER: „Sursa creaţiei literare rămân imaginaţia, experienţele, memoria – trăirile”


EMINESCIANA
Gisèle VANHESE: Despre spațiul simbolic în opera lui Mihai Eminescu
Doris MIRONESCU: Reprezentarea spațiilor arhitectonice în poezia eminesciană. Ruina


OSMÉ
Claudiu SFIRSCHI-LĂUDAT: NASALO sau limbajul mirosurilor


DOSAR
Inteligenţă Artificială versus Inteligenţă Umană

Bogdan ŢEPORDEI: Apelând la IA în orice situaţie complexă, riscăm să pierdem abilitatea gândirii profunde
Dan CRISTEA: Inteligenţă Artificială versus Inteligenţă Umană
Ioana AVĂDANI: AI etică?
Noemina CÂMPEAN, Flaviu CÂMPEAN: Psihanaliză şi IA: subiectul uman şi corpul care lipseşte
Camelia CUŞNIR: Avem un elefant în cameră, ce facem? Profesorii, studenţii şi ChatGPT
Ioan-Aurel POP: Educaţia şi inteligenţa artificială
Luiza VASILIU: O mână robotică de ajutor
Radu VANCU: Va exista cândva un computer care să plângă citind poeme de dragoste?
Robert ŞERBAN: Am IQ, dar mi-l tratez. Cu AI
Bogdan CREŢU: Ce mi-a şoptit Micul Prinţ despre AI


LIBER ARBITRU
IAȘI, tinerețe fără bătrânețe
Sorina DĂNĂILĂ: Cofetarul Felix Barla şi „literatura zahărului”
Miscellanea
Valeriu GHERGHEL: O muză nu întârzie niciodată la întâlnire
LiteRAME
Oana BOCA STĂNESCU: O serie de întrebări despre premiile literare. Recunoaştere, influenţă, spectacol (I)
Confesiuni developate
Lucian VASILIU: Ioanid al pasiunilor

EȘAFODAJ critic
recenzii
Mircea V. CIOBANU: Atenție: relecturile pot să dezamăgească!
Lucian SCURTU: „Am pornit în căutarea îngerului”
Ioan RĂDUCEA: Pe val
Ionuţ HOREANU: Provocările alterității: despre comunicare și trăire în consens cu realitatea
Sorina RÎNDAŞU: New Era, same old Eva
Şerban AXINTE: Blues printre ruine
Angelina POPOVICI: Albastru diamantin în poezia Radmilei Popovici
Radu CUCUTEANU: Nichita prin ochiul lui Marin

istorii literare
Ala SAINENCO: Olimbiada Iurașcu – mătuşa lui Mihai Eminescu

literatură şi arhitectură
Ionel Corneliu OANCEA: „De unde venim? Ce suntem? Încotro mergem?” (III)

eseu
Ştefan AFLOROAEI: O stranie utopie: depozitul general de înţelesuri

in memoriam
USR: Doina Jela, o pierdere dureroasă
Cristina HERMEZIU: Efectul fluturelui de Doina Jela. Istoria ca fabrică de adevăruri


INSTAGRAMABIL
Raluca NAGY: De parcă era al meu
Călin CIOBOTARI: Chiriţa de la Chişinău
Petru BEJAN: Valentin Sava – arta ca modus vivendi


Foi(E)taj LINGVISTIC
Cristina FLORESCU: Despre Luceafărul de seară şi cel de dimineaţă
Laura Carmen CUȚITARU: O ortografie absurdă
Emina CĂPĂLNĂȘAN: Între COSMO- şi ASTRO-


In/TRADUCTIBIL
Corina OPROAE: Poeta estonă Kai AARELEID, pentru prima dată în limba română


portret INTERIOR
Cristina HERMEZIU: Acasă la Muriel AUGRY


NOTES de lectures
Concurs de recenzii francofone (II)
Maria Daria AŞCHILEAN: L’Éden à l’aube de Karim Kattan : une méditation poétique sur l’exil et la mémoire
Diana PREDESCU: Comment ne pas trahir son intelligence. Muriel Barbery, L’élégance du hérisson


VOCI APROPIATE
Adela GRECEANU


ETAJeră
Nicu GAVRILUŢĂ: Cărţi (de)formatoare
Ioan RĂDUCEA: REVISTA Revistelor

Felix AFTENE

2025

Inteligența Artificială este noua noastră jucărie. Prodigioasă, ne aprinde luminițe de încântare în ochi – cât de inteligentă este!, și ne dă fiori pe șira spinării – este totuși prea inteligentă! (…)

Va veni o zi când ne vom obișnui cu noua jucărie, așa cum, la rândul lor, internetul și rețelele de socializare s-au banalizat, devenind – caz fericit – un instrument de lucru onest. Între timp, o profesiune de credință: toate rubricile din revista Scriptor, fiecare eșafodaj critic în parte, toate formulările splendide, toate rândurile emoționante, toate ezitările, toate partis-pris-urile, toate entuziasmele și toate perplexitățile, toate cele 144 de pagini sunt produse exclusiv de inteligența, sensibilitatea și creativitatea umane. Lectură plăcută!

123-124 (martie-aprilie)

EDITORIAL
Cristina HERMEZIU: O ideologie ideală


POEMUL DESENAT
Dragoş PĂTRAŞCU
Liviu ANTONESEI: Povestea timpului. Un vis


OM de CUVÂNT
Livia IACOB: Interviu cu scriitorul Radu ALDULESCU: „Un nou roman e cum ai dospi pâinea. Crucea și metafizica vieții.”


OSMÉ
Charlotte URBAIN: Natalia Gracia-Cetto, arhitect de parfumuri
Marcel PROUST: Proust, fragmente odorante


DOSAR
Conservatorism versus Progresism
Puncte de conjuncție, puncte de disjuncție

Șerban AXINTE: Argument
Nicu GAVRILUȚĂ: Conservatorism vs. progresism. Clarificări conceptuale
Adrian MUREȘAN: Progresism estetic, moderaţie ideologică
Senida POENARIU: Betwixt and between. Toate-s vechi și nouă toate…
Robert ȘERBAN: Care-s de preferat: conservator-progresiștii sau progresist-conservatorii?
Simona MODREANU: Imperiul „moralinei”
Alexandru CĂLINESCU: Atât wokismul frenetic cât și conservatorismul retrograd au un punct comun: dezolanta lipsă de umor
Alexandru MATEI: Esteticul însuși e în curs de a fi regândit
Bogdan O. POPESCU: De la opoziție la complementaritate, de la schimbare la conservare
Tudor CREȚU: Pluralul e esențial
Vasile ERNU: Despre criza reprezentării – de la stânga conservatoare la dreapta revoluționară
Radu CUCUTEANU: Necesitatea dialogului


LIBER ARBITRU
IAȘI, tinerețe fără bătrânețe
Sorina DĂNĂILĂ: Două muceniţe și Raiul lor – Miclăușeni
Miscellanea
Valeriu GHERGHEL: Doctorul Brânzei şi Orhideea de argint
LiteRAME
Oana BOCA STĂNESCU: Tradiţie, modele hibride, autonomie. Cum mai publicăm astăzi?
Confesiuni developate
Lucian VASILIU: Cezar Ivănescu. Poeta laureatus

EȘAFODAJ critic
recenzii
Constantin CUBLEŞAN: Răboj despre sine: lirica lui Liviu Antonesei
Daniel CORBU: Poezia inițiatică a unui cardinal de vers pe veșnicie
Mădălina MOTOŞAN: Arhitecturi gramaticale de ieri și de astăzi
Cristina POPESCU: Un roman sub semnul pathosului
Ionel NECULA: Doru Scărlătescu în ipostază de istoric
Frăguţa ZAHARIA: Chemarea copilăriei
Lucian SCURTU: Căruța cu paiațe reflexive
Mircea V. CIOBANU: Ion Pop: „mai mult loc liber între cuvinte”
Adrian Dinu RACHIERU: Un eminescolog: Ion DUR
Romeo Aurelian ILIE: Această sinceritate brutală
Livia IACOB: Ascunsă în podul de aur sub vremuri mai grele ca plumbul
Radu CUCUTEANU: Palme – o frescă, un sat, o istorie
studii culturale
Ala SAINENCO: Moșia Ipotești: de la Gheorghe Eminovici la Hristia Marinovici
Petru BEJAN: Filosofia și arta: rivalități asimetrice (II)
Ionel Corneliu OANCEA: „De unde venim? Ce suntem? Încotro mergem?” (II)


INSTAGRAMABIL
Dinu Ioan NICULA: Moromeţii. Istoria în alb şi negru
George PLEȘU: Miţa Biciclista – un stabiliment creativ cu nume vechi şi suflu nou


Foi(E)taj LINGVISTIC
Emina CĂPĂLNĂȘAN: D-ale femininului
Laura Carmen CUȚITARU: Reparatorii limbii
Cristina FLORESCU: ANOMIE şi CALAMANDROS, adică TĂLBĂCITURĂ


In/TRADUCTIBIL
Cătălina FRÂNCU: Poeta americană Jane Kenyon în limba română


NOTES de lectures
Concurs de recenzii francofone
Antonia SIMON: Simone de Beauvoir: La Femme rompue
Andreea AGOROAEI: Un voyage vers l’inconnu : Vingt mille lieues sous les mers de Jules Verne


VOCI APROPIATE
Iustin BUTNARIUC: all-blank; aplatizare; Poemul american


ETAJeră
Adrian ALUI GHEORGHE: Prin cărţile citite am intrat în ţinutul interzis

Ioan RĂDUCEA: Revista revistelor

Gabriel AMARANDEI: „Alb Negru 2024”

2025

Cu cât tragi praștia mai mult într-o parte, cu atât proiectilul va ajunge mai departe în partea opusă. Nu simetria ne interesează (concept conservator?), ci excesul (concept progresist?). Excesul de progresism duce la mai mult conservatorism. Excesul de conservatorism duce la mai mult progresism. Cum ieșim din acest sofism care e vrajba iernii noastre ideologice? Scriptor 3-4/2025 vă propune un dosar consistent pe această temă, intitulat de poetul Șerban Axinte, coordonatorul său, Conservatorism versus progresism. Puncte de conjuncție, puncte de disjuncție.

121-122 (ianuarie-februarie)

EDITORIAL
Cristina HERMEZIU: Scriptor – nouă serie


POEMUL DESENAT
Dragoş PĂTRAŞCU
Lucian VASILIU: „Un milion de traverse”


OM de CUVÂNT
Radu CUCUTEANU: Interviu cu scriitorul irlandez Colm TÓIBÍN: „Acasă este locul în care ai un vis. În care ești în pielea goală, în mijlocul orașului”


EMINESCIANA
Radu CUCUTEANU: Eminescu publicist
Lucia CIFOR: Redescoperirea voluptăţii lecturii
Loredana CUZMICI: Despre un fericit experiment filologic
Andrei Victor COJOCARU: Jurnal cu Noica și manuscrisele Eminescu
Istorii literare
Ala SAINENCO: Contemporani cu Eminescu: Grigore N. Lazu


OSMÉ
Claudiu SFIRSCHI-LĂUDAT: Cuvânt, miros, divinitate
Charlotte URBAIN: Piei şi parfumuri


DOSAR
Fenomenul cursurilor de scriere creativă

Cristina HERMEZIU: Rotițele scrisului
Florin IARU: Cu șublerul pe text
Anca VIERU: Am rămas cu Tanța
George CORNILĂ: Pando
Trei întrebări pentru scriitoarea Gabriela ADAMEȘTEANU: „Făptura care scrie e mereu vulnerabilă”
Dumitru CRUDU: Atelier de scris la Tbilisi
Cătălina BĂLAN: Un savoir-faire la limita alchimiei
Ana Maria SANDU: Literatura e despre fiecare dintre noi
Trei întrebări pentru scriitorul Dan LUNGU: „Scrisul nu înseamnă doar luminile rampei, ci și zile de chin pe text.”
Șerban AXINTE: Follow the White Rabbit
Mihaela BURUIANĂ: Atelierele de creative writing: trei beneficii
Cristian FULAȘ: Scriitorul, ca și matematicianul
Andrei CRĂCIUN: Constituția scrisului. Articolul 1.
Trei întrebări pentru scriitoarea Ioana PÂRVULESCU: „Creativitatea noastră cea de toate zilele”


LIBER ARBITRU
IAȘI, tinerețe fără bătrânețe
Sorina DĂNĂILĂ: Wein, Weib und Gesang sau invitație la bal
Miscellanea
Valeriu GHERGHEL: Cea mai frumoasă scenă erotică din literatură
LiteRAME
Oana BOCA STĂNESCU: De la critica literară la algoritmi. Cum mai citim astăzi?
Confesiuni developate
Lucian VASILIU: Fundacul Dochia și Magistrul Mihai Ursachi

2025

Cu un meniu ambițios și colaboratori de talent din generații și orizonturi diferite, cu tradiționalele șase apariții pe an, noua serie a revistei Scriptor va continua să surprindă portretul intergenerațional și frământările fertile ale celor care investesc încredere (fie ei creatori sau public) în puterea cuvântului scris de a stârni idei, de a transmite emoții, de a afla cum putem să fim împreună în lumea de azi, analizând produsele culturale care o problematizează, citind bună literatură. Ținem lumina aprinsă.

2025

Numerele anterioare ale revistei SCRIPTOR pot fi vizualizate

AICI

2015-2024