Ioan RĂDUCEA
Acolada
Anul XIX, nr. 5 (22), mai 2025, Satu Mare, 20 p.
În editorial, Radu Ulmeanu, director general, punctează situația politică postelectorală, anunțând că suntem „pe drumul cel bun”, în vreme ce directorul (simplu), Gheorghe Grigurcu, laudă, la reeditarea volumului Românește, verticalitatea lui Virgil Ierunca (în contrast cu obediența criticilor rămași în țară), propunând și panseuri, pe o foaie întreagă (ultima). Redactorul-șef, Zenovie Cârlugea, vine cu o pagină de istorie literară, referind la Constantin Popasu, rudă și „om de sprijin” al lui Maiorescu la Viena, când s-a pus problema internării lui Eminescu, în vreme ce, iarăși pe o foaie întreagă, Adrian Dinu Rachieru valorizează proza lui Daniel Vighi (trei ani de la moarte), „un fantasmatic ludic”. Număr ilustrat cu picturi de Paul Neagu, pe care le lămurește, salutar, Pavel Șușară (tensiunea simbolico-inițiatică, conceptul de „hyphen”).
Apostrof
Anul XXXVI, nr. 6 (421)/2025, Cluj-Napoca, 32 p.
Ca redactor-șef, Ion Vartic alege să ia în discuție premiile USR, insistând pe necesara disociere între critică și eseu, jurnal și memorialistică, istorie literară și publicistică (deocamdată, este instituit un premiu „struțo-cămilă”, arondat tuturora). Proza de azi devine irelevantă, „de unică folosință”, copleșită nu atât de traduceri cât de amatorism, urmare a catastrofalei educații literare din școli și a decredibilizării criticii (Răzvan Voncu). „Tudor Arghezi, om de teatru?”, se întreabă Ioan Cristescu și tot el răspunde, după trei pagini, garnisite și cu citate și cu ilustrații: „da”, dar „unul tipic arghezian”… Hanna Bota beneficiază de două pagini, una cu o recenzie a Mirelei Nagâț la romanul ei Să spui sau să nu spui, alta cu frisonante poeme din volumul în pregătire. „Dosar” Mihail Sebastian, de fapt un articol al Iuliei Micu, cu bune informații despre ultima istorie amoroasă a scriitorului – cu Nadia Mărculescu-Lacoste.
Expres cultural
Anul IX, nr. 6-7 (102-103), iunie-iulie 2025, Iași, 28 p.
Editorial moralizator al directorului-fondator, Nicolae Panaite, despre oportunismul contemporan, falsificator de atitudini și, până la urmă, de vieți. Cuvânt întărit de Liviu Ioan Stoiciu care, pe aceeași foaie, acuză vânătoarea de vrăjitoare, tot oportunistă, a unor „lideri de opinie” aliniați curentelor dominante, prin care se reia pur și simplu cenzura vremurilor de tristă amintire – „cu ce mai rămânem din literatura noastră?”, „te judecă dacă nu gândești ca ei” etc. Recenzii, unele pe câte o pagină întreagă (Livia Cotorcea despre Vremile de polemică ale Magdei Ursache; Adrian Alui Gheorghe despre cele 150 de proeme ale lui Varujan Vosganian), dar și „relecturi subiective” (Constantin Coroiu despre Emil Cioran, la trei decenii de la moarte), recuperări (Florin Faifer, despre o ediție Pompiliu Constantinescu, text din Iașul literar, 1967) ori amintiri ale actorului Dionisie Vitcu (studenția sa, la 1959). Număr ilustrat cu lucrări din expoziția retrospectivă Jenö Bartos (proaspăt octogenar) – și cronica de artă aferentă.
Nord literar
Anul XXIII, nr. 6 (264), mai 2025, Baia Mare, 20 p.
Un episod din vremea stalinismului narează Ion Papuc, confirmând că Vladimir Predescu și Constantin Baraschi au salvat niște cariere de studenți la Arte, exmatriculați – părinții lor, deținuți politici. Recenzie a Deliei Muntean, la romanul lui Dumitru Oprișor Singurătatea ajunge la toți (Junimea, 2024), ea însăși beneficiind de o amplă interpretare a cărții sale despre postmodernism Decalogul timpului meu (Doina Uricariu, pe 6 coloane). „Senior editorul” Gheorghe Pârja relevă rolul ultimei muze din viața lui Blaga, Elena Daniello – rol confirmat și de Dorli Blaga. Către sfârșit, Ana Cristina Irian susține o poezie adaptată lumii virtuale (nu ar fi mai bună o cibernetică adaptată poeziei?), apelând la experți în domeniu (Bo Burnham, Kenneth Goldsmith) și menționând propriile demersuri.
Observator cultural
Serie nouă, An XXVI, nr. 999, 11-17 iunie 2025, București, 24 p.
Într-o primă secțiune, luări de cuvânt pe teme politice, redactorul-șef, Matei Martin, consemnând marșul bucureștean al minorităților sexuale și pledând pentru mai multe drepturi acordate lor. Pe verso, Svetoslav Todorov atrage atenția că „pro-rușii sunt pe val în Bulgaria” (săptămânalul păstrează grafia cu î din i), Adrian Dragoș Defta constată „prostia cronicizată” din „epoca post-adevăr”, care amenință însăși existența statului nostru, iar Bedros Horasangian reamintește de Ziua Franței, dar mai mult de pericolul moscovit. Se ajunge și la literatură, recomandându-se, de Cristina Manole, lecturi pentru vremuri de austeritate (Radu Petrescu, Albert Camus, George Orwell, Nathan Thrail) ori detaliindu-se programul Zilelor Eminescu, de la Botoșani. Anunțat de pe frontispiciu, interviu luat de Victor Cobuz, la București, lui José Luis Peixoto. În succesiune, curios, ditamai caricatura, alături de un pamflet versificat, al lui Tudor Banuș – O.C. – Milionaruʼ cel zglobiu (?). Important interviul acordat de Erwin Kessler, director interimar la Muzeul Național de Artă al României (MNAR), despre viitorul instituției.
Poezia
Anul XXIX, nr. 1 (111)/2025, Iași, 250 p.
Solid și amplu trimestrial „de cultură poetică”, conform subtitlului, care și-a propus, pentru primăvara 2025, tema „poezie și limbă” (pentru numere viitoare se anunță temele: poezie și moralitate; ~ regalitate; ~ idee). Logică și expresivă compartimentarea, după textul directorial (Cassian Maria Spiridon, aproape un eseu, pe 12 p.: Muzica limbii, poezia) urmând interviuri cu personalități în domeniu (Leo Butnaru, Ognean Stamboliev, Traian Vasilcău) și un prim calup de poezie română contemporană (16 nume). Alte trei calupuri: lirică a celor traduși în limbi străine (de la Eminescu, Blaga, Arghezi la Constantin Mănescu, Constantin Gurău și Marius Chelaru – 14 nume); lirică a celor aduși pe românește (de la Li Bai, clasicul chinez de secol VIII – Constantin Lupeanu, care dă și note, păstrează și ideogramele originale – și Fikret Demirağ, din zona turcească a Ciprului, la Danilo Kiš și Miroslav Bielik – 15 nume); cronici și recenzii (14). Printre acestea, inserții de rubrici mai restrânse, unele de recuperare culturală („Arte poetice la români”: Nicolae Iorga: Poezia realistă), altele eseistice, de debut etc., tema numărului, „poezie și limbă”, fiind acoperită de alți șapte autori (Radu Șerban: Haiku și limbă; Maria Trandafir: Limbă și poetică argheziană etc.).
Steaua
Anul LXXVI, nr. 5/2025, Cluj-Napoca, 64 p.
Directorul, Ovidiu Pecican, se declară fericit, căci prima parte a anului a adus „cărți mari” (titlul editorialului): Civilizația romană în Dacia de Mihai Bărbulescu (la care se referă, pe o pagină separată, și Coriolan Horațiu Opreanu) ori ediția revăzută și adăugită Școala Ardeleană. Antologie de texte 1743-1830, coordonată de Eugen Pavel (3.622 p.!). Investigații și speculații experte, de medievist, ale lui Ion Taloș, pornite de la o prefață din… secolul XII, a papei Calixt II, despre minunile Sfântului Apostol Iacob, una dintre ele petrecută în Dacia (relaționări și cu „Otgerus rex Dacie”, cel care, cu oștenii lui, va fi participat la luptele lui Carol cel Mare în Spania). Hellmut Seiler și William Totok sunt dați ca exemplu de „poezie optzecistă” de limbă germană (din spațiul românesc), fiecare cu medalion literar și câte două pagini traduse. Tălmăcit este și un eseu despre… eseu, al Iuliei Szilágyi (1936-2025), urmat de două călduroase evocări (Imre Jósef Balász și Andrea Tompa).