Ioan RĂDUCEA
Apostrof
An XXXV, nr. 11 (424)/2024, Cluj-Napoca, ed. electronică.
„Mesajul-talisman” pe care l-a primit cândva de la Gabriela Melinescu, împreună cu „un fel de înger de pază, pictat de mâna ei, îl publică Ion Pop, adăugând versuri și valorizări critice, într-un mișcător necrolog intitulat, (și) din știutele motive biografice, Frumoasă ca umbra unei idei. Mircea Măruță se miră „unde ne mai putem ascunde”, de când cu super-tehnologiile invazive (nici măcar înăuntrul propriei noastre minți nu mai este cu putință), în timp ce redacția ne propune să alegem: succesul sau valoarea? Anchetă la care răspund nouă scriitori: Mihai Măniuțiu și Adrian Dinu Rachieru se întreabă dacă nu le putem împăca, Răzvan Voncu și Robert Șerban disociază între feluri de succese iar Simona Popescu, pusă să opteze între Sandra Brown și Faulkner, îl numește pe Shakespeare…
Ateneu
Anul 61 (serie nouă), nr. 662, oct. 2024, Bacău, 24 p.
Sub titlul tandru (Nona)Genaru, Adrian Jicu omagiază, la aniversară, pe Ovidiu Genaru, inclusiv prin jocuri de cuvinte cu sintagmele poetului („pătimește după Bacovia… pictează madona cu lacrimi, trăiește Iluzia cea mare la Cafeneaua subiectelor” etc.). Interviu pe 2 p. cu Dinu Flămând, semnalat încă de sub frontispiciu (Bacovia reprezintă „adevăratul punct de cotitură” după Eminescu). Consistentă prezență a artelor: muzicală (despre compozitorul și muzicologul Liviu Dănceanu, la 7 ani de la moarte, Ozana Kalmuski-Zarea); plastică (interviu acordat de Bianca Rotaru lui Marius Manta; uriașa frescă Alecsandri a lui Bogdan Scutaru, analizată de Cecilia Moldovan); cinematografică (Violeta Savu despre serialul americano-irlandez Bodkin); teatrală (Cehov, într-o „nouă viziune”, a regizorului Theodor-Cristian Popescu, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț; recenzia volumului Tamarei Constantinescu Bulgări de timp… teatral, apărut la Editura Junimea – pagină de Carmen Mihalache).
Contemporanul
An XXXV, nr. 12 (874), decembrie 2024, ed. electronică.
La început, un extras (valorizat ca editorial) din volumul, aflat în lucru, al lui Nicolae Breban Viața ca o posesie (cf. intertextul cu Marin Preda). Viața ca posesie, însă una „stranie”, legată de mișcare – devenire – schimbare – epos (cursivele, din articol) și „Mit homeric”, într-o dialectică a vitalității specifică nouă, europenilor, însă care cheamă la eternul Adevăr creștin. Lucru rar, după adânca rostire a scriitorului nonagenar se publică un comunicat al Academiei, nesemnat, despre donația Traian Orghidan și prima Istorie a Bibliotecii Academiei Române. Ca președinte al acesteia, Ioan-Aurel Pop punctează, prin vremuri, momentele trecerii la scrierea latină, nu înainte ca Ștefan Borbély, în Trei prieteni, să schițeze sociologia grupărilor literare postbelice, „dezamăgitor de asemănătoare”: talentele noastre se adună la tinerețe, ca să se sprijine reciproc, dar se despart după oarecare afirmări individuale. Multe alte vorbe înțelepte, în aceeași rostogolire de știri, dezbateri, rememorări, analize, cronici, recenzii, succesiunea de titluri creând (involuntare) relaționări: „Ce i-a spus evreul Nicolae Steinhardt călugărului creștin Nicolae Steinhardt” (Teșu Solomovici)/ „Cine ne controlează delirul?” (Mirel Taloș)/ „Germanii din Banatul montan” (Hans Dama) etc.
Bucovina literară
Serie nouă, an XXXV, nr. 7-8-9 (401-402-403)/2024, Suceava, 125 p.
Deosebit de numeroase rubrici (26), de autor (Leo Butnaru – „Din sens opus”) ori colective (cinci nume contribuie la „Poesis”), permanente („Cronica literaă”, „Epice”, „In memoriam”) ori ocazionale („Jurnal wallon” – sic!). Roman al Magdei Ursache, savuros recenzat de Dumitru Augustin Doman, ce schițează și un florilegiu din formidabil, în sarcasmul său, idiolectul autoarei – „luptaci”, „scandaliu”, „sfadasin”, „turnătoreli”, „citate leninoase” etc. Un generos extras din noul său roman propune și Matei Vișniec, plasat în față, pe primele file, pe măsura renumelui, în vreme ce textele altor trei prozatori, deloc neglijabile, se regăsesc împreună, pe la jumătatea revistei (Marian Ilea, Dan Perșa, Alexandru Jurcan). Stranie atmosfera conferită numărului de multele reproduceri de artă pe teme SF (Sergiu Grapa).
Bucureștiul literar și artistic
An XIV, nr. 11-12 (158-159), nov.-dec. 2024, București, 20 p.
Publicație ce „se autofinanțează”, cum aflăm dintr-un chenar de pe penultima pagină. „Câți scriitori avem pe metru pătrat?” se întreabă în editorial Florentin Popescu, care a pregătit și un interviu cu Mihai Neagu Basarab (medic și scriitor „mai degrabă exilat”, căci nu se socotește „în diaspora”), precum și recenzia unei cărți dedicate lui V. Voiculescu, la 140 de ani de la naștere. Lăudată și revista Drita – Lumina, ca și Liga Albanezilor, la un sfert de veac de la înființare – cf. Ion Andreiță, „pălmaș cu condeiul”.
Lumină lină / Gracious Light
An XXIX, nr. 3, VII-IX 2024, New York, 202 p.
Editorialul părintelui Theodor Damian, directorul revistei (și al Institutului român de teologie și spiritualitate ortodoxă, tot din New York), despre nădejde, care apropie mântuirea, urmat de doi considerabili Psalmi (sub formă de sonet! – Dumitru Ichim) și, în încheierea despărțământului teologic, de un nu mai puțin considerabil eseu despre lumină – „creator și creație” (pr. Teofil Olaru). În diviziuni riguroase („Studiu”, „Eseu”, „Eminesciana”, „Cărți în agora” etc.), zeci de contribuții, reflectând mișcările culturii noastre în varii locuri și timpuri, de la medalionul lui Boian Alexandrovici, viteazul preot român din Timocul sârbesc, despre Maica Măndălina din Mălainița, „ocrotitoare spirituală a Timocului”, la notele Martei Cordea despre Aurel Munteanu, protopopul de Huedin, martirizat de cotropitori, în toamna lui 1940.
Steaua
An LXXV, nr. 11-12/2024, Cluj-Napoca, 128 p.
Inițial se omagiază, prin rememorări ale colaboratorilor mai vechi, revista ajunsă la 75 de ani, sărbătoriți fiind și Ovidiu Genaru (la 90 de ani, de către Ion Pop), Alexandru Zub (tot la 90 de ani, de Ionuț Costea), iar coregrafa Miriam Răducanu la împlinirea unui veac (de Gigi Căciuleanu, el însuși maestru coregraf). Se face bilanțul Festivalului de film ASTRA – Teodora Minea, Radu Toderici, ultimul intervievând și pe plasticiana Andreea Kürti, care a și ilustrat dublul număr – judecând după coperte, păcat de reducția imaginilor din interior la alb-negru. La final, gospodărește, un sumar analitic, pe teme și autori, al tuturor numerelor din anul 2024.
Vatra
Serie nouă, Anul XIV, nr. 10-11 (643-644)/2024, Târgu Mureș, 192 p.
Cel mai consistent (12 coloane pe 6 p.), Sorin Antohi, vorbind, în stil „confesiv-analitic”, cum singur spune, despre climatul muzical al României socialiste, cu trupa Phoenix ca punct de plecare – sau de sosire. Dar și jurnalul Magdei Cârneci, cu luminări interioare pe propriul ei drum al Damascului (notații din anul 2000, când înclina către monahism) ori salutarele lămuriri (8 p. și ele) despre funcționalitatea inteligenței artificiale (IA) în literatură (Ion Simuț în dialog cu savantul său fost coleg de liceu Ioan Roxin, oferindu-se și anexe cu exemple de aplicații: un dialog Tolstoi – Dostoievski despre IA, generat de Chat GPT!). Marta Petreu condamnă violența dar nu dorește posibila ei „extirpare” din ADN („ar fi sfârșitul speciei noastre”). Numeroase recenzii (un număr cu două cifre), inclusiv despre romane din Ucraina vecină – Serhii Jadan și Andrei Kurkiv, „cei mai importanți și cunoscuți scriitori”, tratând tema războiului din Donbas (Georgeta Moarcăs).