Ioan RĂDUCEA
Argeș
Anul XXV (LIX), nr. 6 (516), iunie 2025, Pitești, 32 p.
Octavian Soviany readuce în atenție, cu dreptate, Thalassa, „romanul-poem” a lui Macedonski, în vreme ce, alături, Nicolae Oprea relevă meritele lui Aurel Pantea, omagiat la Alba Iulia cu Premiul de poezie „Lucian Blaga” (replică la premiul „Mihai Eminescu” de la Botoșani?). Ieșind din zona strict literară, Lucian Sârbu ia ca punct de plecare recenzia unui volum despre wokism (Jean-François Braunstein, Religia woke) ca să-i marcheze absurdul ca și impactul asupra mediilor noastre universitare. Pe verso, un fragment de jurnal (Dan Ciachir, 2023), mai mult de lecturi, dar cu superioare (și teologice) considerații. Medalion G. M. Cantacuzino, „prinț printre arhitecți” (Cristian Cocea), care și-a ales România drept „temă de cugetare” – însă a fost omisă opera majoră a ultimilor săi ani, armonioasele edificii din jurul Mitropoliei ieșene.
Ateneu
An 62, nr. 651-652, iulie-august 2025, Bacău, 32 p.
Prioritate se dă lui Adrian Jicu care respinge, argumentat, noua monografie Bacovia propusă la Baia Mare de Alexandru Buican – i se concede totuși valoarea de „colecție de documente”. Înainte ca, de Adormirea Maicii Domnului, Constantin Gherasim să propună „scurte meditații”, câțiva iau în discuție erotismul (Gheorghe Iorga, despre genul respectiv, în proza franceză; Dan Petrușcă, pe șapte coloane, despre legătura lui „tangențială” cu iubirea) iar Ion Fercu se neliniștește: vom deveni „animalele de companie ale cyborgului”? Amplu interviu acordat lui Leonard Popa de anglo-sârboaica Vesna Goldsworthy, confirmând persistența unei cortine de fier spirituale între Est și Vest.
Caiete silvane
Nr. 246, iulie 2025, Zalău, 52 p.
Se deschid cu urări de bine adresate de autorități, la 552 de ani de atestare documentară a orașului. Dănuț Pop face istoricul catedralei, târnosită mai întâi catolică de rit bizantin, cu extrase din rapoartele de epocă despre pelerinaje (azi reorientate către mănăstirile din județ). Tot din rapoarte, de această dată ale Securității, figura demnă a învățătorului Zaharia Bărdașiu, fost deținut politic, controlat din umbră, în ciuda insignifianței sale sociale – de unde și un alt portret, grotesc, cel al mecanismelor locale ale represiunii. În contrapartidă, hărnicia și spiritul civic răzbătând din jurnalul celui persecutat drept „obiectivul de urmărire Berar”. Consemnat și primul monograf al județului Sălaj, Petri Mór, profesor și inspector cu jumătate de secol mai înainte, pe vremea imperiului dualist.
Dilema
Serie nouă, Anul III, nr. 76, 21-27 august 2025,
București, 24 p.
În foile mediane, dosar „Despre culori”, coordonat de Matei Pleșu și menționat de la început, pe un fundal de curcubeu în gravură monocromă. Multiple perspectivări ale vieții cetății (economică, Constantin Rudnițchi: „mediul de afaceri este derutat”; sociopolitică, Andrei Cornea: „trebuie se regîndim democrația”; jurnalistică, Codrin Liviu Cuțitaru: „reporterii nu sînt educați să fie reporteri” etc.). Între acestea, editorialul „fondatorului” trecut pe frontispiciu, Andrei Pleșu, despre Rusia, impracticabilă, inclasabilă, nebuloasă etc., definită și printr-un corp de extrase din reflecțiile Marchizului de Custine, care s-ar potrivi, nu mai puțin, „unui chip” al țării noastre de ieri și de azi. Pe verso, caricatura lui Ion Barbu Make CCCP great again!, de luat drept garnitură și pentru alte articole de geopolitică, unele în tălmăcirea amintitului Matei Pleșu. Către sfârșit, în spații acordate artelor vizuale, prețioase notații de pictor și fotograf: „am ajuns să văd și să simt alb-negru” (Lucian Muntean; ar fi putut intra la dosarul tematic).
Orizont
Serie nouă, Anul XXXVII, nr. 6 (1718), iunie 2025,
Timișoara, 32 p.
La început, pledoarie pentru medicina narativă, recomandată inclusiv medicilor (Gabriela Glăvan), dar mai tare se afirmă cea a calamburului (pastilele lui Marcel Tolcea: Vitaminei C medicii foarte politicoși îi spun „Vitamina Poftim” etc.). Ancheta lui Cristian Pătrășconiu, pornind de la proverbul „apa trece, pietrele rămân” – care e apa, care sunt pietrele? Același redactor fixează și centrul de greutate al numărului: dialog al său cu Horia-Roman Patapievici, pe trei pagini, despre Blaise Pascal, geniu multilateral dar în primul rând adânc teolog de școală jansenistă. Mare și atent lucrat, acoperind prima foaie, portretul intervievatului.
Steaua
An LXXVI, nr. 8, august 2025, Cluj-Napoca, 64 p.
Editorialul directorului, Ovidiu Pecican, rememorează reeditări și mai ales recuperări recente ale unor texte ale clasicilor, care rămân contemporanii noștri. Pagina (nesemnată) de actualități literare de la Uniunea Scriitorilor stă alături de cea cu procesele de vrăjitorie de la Cluj (detalii de la unul din 1565, pe baza notațiilor din sala de judecată, în latina medievală). Onest necrolog Franz Hodjak (1944-2025), din partea vecinului și prietenului Virgil Mihaiu, urmat de reproducerea unui bocet (tradus din germană) și de un interviu acordat de poet, în 2023, lui Daniel Moșoiu. Un alt interviu, obținut de Cristian Pătrășconiu de la Monica Pillat, privitor la stră-stră-strămătușa ei, Pia Alimăneștianu (1872-1962), căreia i-a și reeditat integral, în ultima vreme, opera.
Vatra
Anul LV, nr. 652-653 (7-8/2025), Târgu Mureș, 192 p.
În deschidere, o scatologică ars poetica de Robert Șerban, atenuată de agreabila cronică de familie a Gabrielei Adameșteanu, după care una de lectură, entuziastă, a Anei Blandiana (despre corpusul de teologie creștină antologat de Cristian Bădiliță, comentarii grafice de Marian Zidaru). Abia apoi texte de ficțiune și lirică, începând cu Petru Cimpoeșu și, respectiv, Magda Cârneci, aceasta din urmă revenind și ca diaristă. Pe zeci de pagini, o „paradă a debutanților”, ca dosar tematic al poeților începători din ultimul deceniu, cu tot cu chestionarul după care le-au fost ordonate datele personale și impresiile.