Ioan RĂDUCEA
Caiete silvane
Serie nouă, an XXI, nr. 3 (242), martie 2025, Zalău, 52 p.
Pe prima pagină, în loc de editorial, redactorul-șef Daniel Săuca publică prefața la publicația științifică Studia „Caiete silvane”, editată tot de Centrul de Cultură și Artă al județului Sălaj, precum și anunțul decernării premiului anual al revistei poetei Ana Blandiana. Mulți scriitori și artiști au luptat pentru țară, inclusiv la modul propriu, amintește Alice Valeria Micu (Ion Jalea și-a pierdut o mână, Camil Petrescu și-a pierdut auzul…) însă, în graba noastră de a ne arăta emancipați, cosmopoliți, „europeni” etc., instituirea unei zile a recunoștinței pentru aceștia ar fi hulită drept act de extremism (există totuși Ziua Eroilor, de Înălțare!). În ton cu acestea, absurdul degradării obiectului istorie în preuniversitar este scos în evidență de Viorel Mărginean, fost inspector școlar. Destule articole se încheie cu precizarea că textul integral se poate consulta în ediția electronică, ceea ce confirmă tendința către un alt statut, poate mai adecvat, pentru varianta în format fizic: acela de catalog sau de link către informația de referință.
Convorbiri literare
Nr. 4 (352), aprilie 2025, Iași, 200 p.
Fragmentarium-ul eminescologic al lui Theodor Codreanu, apărut la Editura Junimea în 2024, este promovat pe primele 6 p. de directorul revistei, Cassian Maria Spiridon, întregit fiind de un interviu acordat lui George Motroc de eminescolog și de un fragment de studiu al aceluiași („întreaga poezie eminesciană este arheică”, „redimensionează conceptul de frumos” etc.). Ioana Diaconescu continuă „notele și precizările” despre crimele comuniste, inclusiv cele din secții de psihiatrie (cazurile Nestor Popescu, dr. Ionel Cană, Vasile Paraschiv), în timp ce Gheorghe Cliveti abia le începe pe ale sale, despre primele repere ale istoriografiei noastre (pe baza studiilor lui P.P. Panaitescu). Simona Modreanu face sinteza transdisciplinarității, așa cum este ea înțeleasă de Solomon Marcus (și aplicată în studiul Aritmetica narativă la Ion Creangă), importantă pentru că rămânem blocați în analitism și discurs „monolit, dual, de excluziune”.
Dilema
Serie nouă, an II, nr. 55, 27 martie – 5 aprilie 2025, București, 24 p.
În centru, un dosar „Mitul Ceaușescu”, demontat economicește, cu cifre și tabele comparative (Bogdan Murgescu). De „rugina epocii de aur” vorbește Marius Chivu, de „datoria externă, foame și frig” Lucian Croitoru, iar de faptul că „comunismul n-a protejat nici mediul” Florin Stoican – toate trei citatele constituie titluri de articole. „Independență de lagăr”, sintetizează, oximoronic, istoricul Adrian Cioroianu, având drept alibi China, iar naționalismul drept panaceu. Nicolae Ceaușescu a fost naționalist și „deloc patriot” (Sever Voinescu), lămurindu-ni-se și în ce constă distincția. Totuși „miturile ceaușismului” au „reverberații peste decenii”, după Cristian Vasile, care inserează și o fotografie din filmul Mihai Viteazul, luat, probabil la global, tot drept mit ceaușist. Umor amar în rubrica de diverse de pe ultima pagină, dar mai ales în motoul întregului număr, de pe prima: „În capitalism omul este exploatat de către om. În comunism este exact invers” (John Kenneth Galbraith).
Hermannstädter Zeitung
An 58, nr. 2.903, 7 martie 2025, Sibiu, 8 p.
Săptămânal în limba germană, în principiu generalist, de fapt bine structurat ca ghid cultural, axat, firește, pe cetatea de pe Cibin. În editorial, Beatrice Ungar constată (ne)fericirile de moment, bucurându-se totuși că Paștele îl celebrăm anul acesta cu toții odată, chiar dacă politicul – votul pentru prezidențiale – ne pândește de aproape (Alles ist (un)möglich). Tot ea consemnează omagierea, la 65 de ani, a teologului Stefan Tabler de la Universitatea „Lucian Blaga”, ca o „punte între culturi și confesiuni”. „Într-o clipire” – de fapt, pe trei coloane – se face agenda culturală pe șapte zile, evenimentului expozițional Tonitza reproducându-i-se și afișul – un cald dublu portret, mamă și copil.
Hyperion
Nr. 7/2024, [București], ediția electronică. An 43, nr. 1-2-3 (369-370-371)/2025, Botoșani, 198 p.
Pornind de la furtul pieselor din tezaurul dacic de hoții din Olanda, Gellu Dorian clamează, în viguroase fraze, că adevăratul „tezaur pe cale de dispariție” este fondul nostru cultural, o boală românească fiind „imboldul de a alogeniza” – nou construct verbal, pare viabil. Intervievat (de George Motroc), publicat (poeme, pe 3 p.) și portretizat (de Ioan Holban, 7 p.) este Cassian Maria Spiridon, la împlinirea a 75 de ani, de același tratament beneficiind, cu același prilej, și Liviu Ioan Stoiciu (n. 1950). Un alt grupaj consistent de lirică, începând cu Matei Vișniec, în secțiunea „Poesis” (14 nume, 25 p.; lirice și portretele foto). Secțiunea „Eminescu in aeternum” cuprinde, pe lângă un extras din volumul lui Valentin Coșereanu Desculț în iarba copilăriei (Junimea, 2021) ori părerea lui Theodor Codreanu despre ediția Mihai Rusu a epistolarului Eminescu – Veronica Micle, un laudatio Greta Tartler, câștigătoarea Premiului național de poezie „Mihai Eminescu”, ediția 2024, precum și o cronică a festivității.
Nord literar
An XXIII, nr. 2 (261), februarie 2025, Baia Mare, 20 p.
Format mare, hârtie lucioasă, bune reproduceri picturale și câteva inovații de reținut. Între acestea, menționarea, pe întreaga pagină a doua, a volumelor și periodicelor primite la redacție ori locul generos acordat artei, începând cu cronica lui Ion Papuc la expoziția de pictură „narativă” (artă naivă?) a lui Vasile Știru. Alături, Irina Petraș se bucură de etimologii (cuvânt < lat. conventus, „adunare de oameni”, preot < lat. presbiter „bătrân” etc.), nu mai puțin decât, pe foaie separată, Gheorghe Glodeanu de apariția volumului VI al Caietelor macedonskiene (editor: Ion Munteanu). Salutare trimiteri la spații românești din afara țării: Gheorghe Pârja despre poezia universitarului Grigore C. Bostan din Cernăuți, Raluca Hășmășan despre noul număr al revistei Limba română de la Chișinău.
România literară
Anul LVII, nr. 14, 28 martie 2025, București, 28 p.
Articolul de deschidere îi aparține lui Gabriel Chifu, care se întreabă de ce se scrie, cu varii răspunsuri – poate merita inserat și acela al lui Marin Preda: scriu fiindcă sunt oameni care vor să mă citească. Alături, „poemul săptămânii”, ales din Eugen Suciu, care scrie cu î din i (nu este singurul, revista lasă libertate în această privință) și sfârșește încurajator: „când ieși pe ușa casei/ alte și alte praguri se perindă// în briza ușoară/ războiul nu-i departe”. Pe verso, Mihai Zamfir laudă O istorie literară a vinului în România, de Răzvan Voncu, mai ales că ideea de istorie literară are azi „tot mai puțină căutare” (?). Tot cu trimitere la mentalitățile de azi, Andrei Cornea lămurește motivele condamnării lui Socrate, propunând, sociologic, conceptul de „presiune îndelungată a mediului” (care a fost învățat să urască). Irina Petraș publică și aici, tratând despre vorbele bunicii, între altele regionalismul „a țipa/ a țâpa” („a arunca”), drept unul dintre „cuvintele-madlenă”, în stare să readucă în minte miresmele copilăriei. În preajma Paștelui, incitantă „divagația” lui Ioan T. Morar despre samariteni, rămași 850 la număr, și tot în preajma Muntelui Garizim.