Ion BARBU
Petrileanul, ca tot românul se dovedește a fi rezistent la cultură, nu prin cultură.
Din tot ce a fost a rămas o Antologie a poeziei la zid, scoasă de Polirom, o anchetă a poliției și catalogarea și clasificarea, de către presa locală, drept satanistul numărul 1 al Petrilei.
am declarat orașul SMART CITY
Singurul câștig al operațiunii noastre speciale a fost că am consacrat termenul de POEZIDURI.
După câțiva ani, necesari pentru lingerea rănilor, am încercat să transform orașul Petrila într-o carte de citire. Ocazia s-a ivit odată cu centenarul nașterii lui Ion D. Sîrbu, iar ideea era ca fiecare casă, de pe axul central al urbei, să fie „ștampilată” cu o zicere a celui mai iubit dintre petrileni.
Petrila luând exemplul altor metropole, dar deloc dotată tehnologic, cu de la sine putere, am declarat orașul SMART CITY, având argumentele nașterii de-a lungul timpului a unor mari personalități culturale, ici în bătătura proprie.
Proiectul a demarat în trombă. Primele două case vopsite vorbeau despre „numai cine nu are obraz nu știe ce sunt palmele” și „s-a epuizat rezerva de caracter a patriei noastre”.
de atunci nimic nu va mai fi la fel
Îmbătați de acest prim succes, am încercat a convinge alți proprietari de a le înnobila casele cu vorbele de duh ale concitadinului lor. Din varii motiv, unul mai stupid ca altul, am fost tratați cu refuz, respingere și sictir cât încape.
După închiderea Minei Petrila, salvarea suprafeței acesteia și declararea ei drept monument istoric de categorie A și, finalmente, nașterea Exploatării Culturale Petrila, s-a deschis un nou front de lucru în perimetrul acesteia.
Au venit a se angaja aici artiști angajanți de toată stima precum Obie Platon, Cristian Scutaru, Dan Perjovschi și ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, chiar autorul acestor rânduri.
Cu vreo doi ani în urmă Consiliul Județean Hunedoara cumpără Ansamblul Istoric al Minei Petrila, iar de atunci nimic nu va mai fi la fel.
Realismul socialist își pune bocancii și intră, din nou, pe poarta defunctei Mine Petrila.