Dinu Ioan NICULA
Copil teribil al Balcanilor, Ivana Mladenović a abandonat în anul 2005 studiile de Drept, începute la Belgrad, spre a veni în București, ca să studieze regia la UNATC. Într-un documentar de studenție, In the Village (2007), tânăra pornită din Kladovo devoalează golul pe care l-a lăsat în urma sa, atât pentru fratele mai mic, cât și pentru tatăl ei, cel care ulterior îi va deveni actor principal în filmele de ficțiune. Până la acele lungmetraje, Ivana Mladenović s-a lansat în 2012 prin Turn Off the Lights, arătând fidelitate față de genul pe care-l abordase în facultate, însă schimbând cu totul lumea înfățișată. Camera s-a îndreptat către viața pușcăriașilor, într-o abordare frustă pe care o regăsim și în debutul său în domeniul ficțiunii: Soldații. Poveste din Ferentari (2017), ecranizarea romanului omonim al lui Adi Schiop. Lumea marginalilor – fie că e vorba de gay din periferie sau de pușcăriași ieșiți din închisoare – este privită de regizoare cu o înțelegere care nu vine la pachet cu edulcorarea, ci însoțește un realism sui-generis, pe care pitorescul actorului neprofesionist Vasile Pavel Digudai îl girează.
Distribuită cu succes de Radu Jude în rolul principal feminin din ecranizarea blecheriană Inimi cicatrizate (2016), Ivana Mladenović a prins gustul expunerii propriei personalități prin intermediul actoriei, autodistribuindu-se în Ivana cea groaznică (2020). Personajul central al filmului se numește Ivana Milenković, ușoara schimbare onomastică evitând asimilarea autobiografică, tocmai pentru ca eroina să poată fi percepută obiectiv de spectatori: o rebelă aflată într-un conflict soft cu familia, o femeie care ajunsă la maturitate încearcă să rezolve puzzle-ul iubirii. O pondere aparte o are în distribuție prietena ei, Anca Pop, cântăreața care, într-un fel, își joacă propriul rol, pe care nu-l poate duce până la capăt din cauza tragicului accident rutier care i-a pus capăt vieții, mașina scufundându-i-se în Dunăre.
Cendana Trifan, Miodrag Mladenovic şi Katia Pascariu. ©MicroFilm
Tristul eveniment este liantul dintre Ivana cea groaznică și recentul Sorella di clausura (cu premieră românească în cadrul festivalului „Les Films de Cannes à Bucarest”), pe care autoarea îl deschide cu imaginea valului care aduce la mal unul dintre bagajele victimei. Ea nu va mai apărea în propriul rol, ci transfigurată de actrița Cendana Trifan în personajul Vera Pop, „cântăreață și șamancă”, o emblemă a dezinhibiției sexuale, pe care o manifestă nu atât în viața cotidiană, cât în evenimente mediatizate, precum talk-show-ul în care sfidează orgoliul viril național. Reversul ei, marcând o introvertire fixistă, îl reprezintă eroina filmului, Stela Popovici, interpretată de Katia Pascariu, actrița pe care a făcut-o cunoscută Babardeală cu bucluc sau pornobalamuc, cu care regizorul Radu Jude a câștigat Ursul de Aur la Berlinala 2021. Profesoara care se confrunta cu prejudecățile sexuale ale comunității bucureștene s-a transformat acum în absolventa de filologie ce nu acceptă ca tradiția să-i impună o viață erotică reală, când ea preferă să aibă una imaginară. Fetișul ei este Boban, dar nu celebrul ex-fotbalist iugoslav, ci o relicvă (fictivă) a turbo-folk-ului sârbesc, cineasta încredințându-i insolitul rol tatălui ei, Miodrag Mladenović (medic veterinar de profesie). Impecabil îndrumat, el e vârful de lance al satirei la adresa valorilor precare care domină spațiul balcanic.
Cendana Trifan şi Katia Pascariu. ©MicroFilm
Vizând „o parodie empatică a melodramei romantice”, discipola autorului lui Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii, preia o parte din patternurile acestuia, atât la nivelul naratologic, cât și la cel al idiosincraziei față de reflexele patriotarde ori discriminatorii. Un iubit al eroinei, foarte bully, cântă „Treceți batalioane române Carpații”, iar un altul, rom, se miră că românca Stela fură pensia de la un membru al propriei ei familii; amândoi, însă, manifestă aceeași convingere: au de-a face cu o frigidă irecuperabilă. Simțurile nu-i sunt trezite nici de întâlnirea cu Felix, editorul de cărți pe teme geopolitice (eventual cu tentă „conspiraționistă”), șarjă la adresa neputinței celor care trăiesc din senzația că sunt marii combinatori ai jocurilor de culise nu numai în anul de criză 2008 (când are loc acțiunea). Curajoasă apariția nud în acest rol a lui Cătălin Dordea (cunoscut director de casting), întregind galeria experiențelor trist-comice ale Stelei. Ele fac parte din analiza critică asupra „legăturii dintre sex și capital”, care i-a adus Ivanei Mladenović premiul de regie la Festivalul de la Sarajevo și înseamnă trepte necesare eroinei în a se convinge că dragostea ei platonică pentru Boban, datând încă din 1986, este singura care merită trăită.
Printr-o abilă turnură scenaristică, Stela își găsește sufletul-pereche într-o femeie: proprietara de sex-shop Vera devine, din prezumtiva ei rivală ei amoroasă, cea care îi facilitează accesul la grațiile starului expirat. Gafeură, eroina transformă în fiasco clipa așteptată, întregind dimensiunea ratării, pe care o duce la apogeu prin încercarea de sinucidere prin înec la malul derizoriu al Dunării, tentativă perturbată definitiv de câinii Poliției de Frontieră. În nisip rămâne înscris mesajul imperativ-insolent al acuplării, pe care societatea i-l adresează în van eroinei, ce va reveni la traiul său frizând limita subzistenței, în comun cu familia ei atât de reprezentativă pentru folclorul interstițiului urban-rural. Performanța Katiei Pascariu în a reda degringolada unei femei de 35 de ani, din estul Europei, i-a adus un binemeritat premiu de interpretare la Festivalul de la Locarno.
Spirit impudic al cinematografului feminin actual – treaptă pe care literatura românească de gen a depășit-o demult, pionieră fiind Ioana Bradea –, cineasta Ivana Mladenović se redescoperă prin fiecare film al ei, construindu-și deja un public aparte, în general tânăr, permeabil la limbajul neconvențional și la aciditatea ideilor out-of-the box. Ea nu a cântat doar o singură oară, precum acea „sorella di clausura”, însă așteptăm ca vocea ei să se audă mai des decât o dată la cinci ani.