Revista Scriptor, Anul XII, nr. 1-2 (ianuarie-februarie) 2026 (133-134)

Magda CÂRNECI paie, glod, un maidan nesfârșit, o absență, o bucată de piele, iată ce văd o femeie imensă, o maternitate fierbinte care ne cuprinde pe toți, ne mai naște o dată, iată ce văd un sunet galben o pată de sânge o splendoare întunecată o înserare prelungă deodată cu o dimineață nețărmurită iată [...]

Şerban AXINTE Paula ERIZANU (n. 1992) este scriitoare și jurnalistă. A studiat istoria și literatura la New College of the Humanities din Londra, apoi jurnalismul la City University London. A debutat în anul 2011 cu Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o, volum distins cu premiul internațional UNESCO pentru cea mai frumoasă producție de carte a [...]

Adrian Dinu RACHIERU „E foarte bine că avem o problemă Eminescu” (Dimitrie Vatamaniuc) Cu ani în urmă, într-un articol încredințat revistei Cronica (nr. 24/1979), Noica vorbea despre cele „două păcate față de Eminescu”, reamintindu-ne – mustrător – că suntem „descoperiți față de el”. Între timp, prin osârdia unor pasionați cercetători, câte ceva, prin opinteli [...]

Marina MUREȘANU IONESCU Ne propunem în prezentul studiu să punem în lumină o dimensiune mai puțin explorată a personalității poetului nostru național, aceea de traducător (I). Pe de altă parte, ne vom concentra atenția asupra receptării (II) operei eminesciene în perioada imediat următoare dispariției sale, preponderent prin intermediul primelor traduceri din creația eminesciană în [...]

Jean-Louis COURRIOL Traducerea este, în ceea ce privește poezia, un mixt de interpretare și traducere. Poezia se aseamănă cu Opera. Opera cu sensul dublu al cuvântului românesc de operă estetică, scrisă, și de Operă cântată. Opera este acest amestec intim de cuvinte exprimând idei și de muzică subliniind cuvintele. Traducătorul de poezie trebuie să [...]

Ala SAINENCO Traseul geografic al studiilor lui Ștefan Cacoveanu, cu localități diferite, după cum îi erau interesele sau aspirațiile, intersectându-se uneori cu ale lui Eminescu, își are începutul la Aiud și Blaj. La sfârșitul lui mai 1866, când Ștefan Cacoveanu, fiind în ultimul an de liceu, se pregătea pentru examenele de bacalaureat, pe care [...]

Cristina HERMEZIU Studiile românești și învățământul de limbă, cultură și civilizație românească la nivel universitar în Franța au împlinit 150 de ani. Cu ocazia acestei date simbolice, echipa actuală de profesori de la INALCO (Institut National des Langues et Civilisations Orientales) a organizat pe 14 noiembrie 2025, la sediul istoric al Institutului (2 rue [...]

Cécile FOLSCHWEILLER    Alexandru MARDALE Primul curs de limba română ca limbă străină din Franța (și poate chiar din Europa) a fost deschis la 16 noiembrie 1875, la Paris, în clădirea istorică, situată la numărul 2 al Rue de Lille, nu departe de Sena și de Luvru. Sediul fusese donat cu puțin timp înainte, [...]

Catherine DURANDIN Autoare a numeroase lucrări consacrate istoriei României și a Republicii Moldova, între care: Catherine Durandin, Moldavie: le défi, un pari, Paris, Éditions Petra, 2024, 242 pp. În 1983 am fost numită profesoară la INALCO, catedra de studii românești. Absolvisem studiile la Școala Normală Superioară (ENS) și susținusem, în 1980, un doctorat de [...]

Matei CAZACU Specialist în istorie medievală. O parte din studiile sale au fost reunite în volumul Emanuel Constantin Antoche, Lidia Coțovanu (eds.), Au carrefour des empires et des mers: études dʼhistoire médiévale et moderne, București, Editura Academiei Române, 2015, 476 pp. Aveam 20 de ani când Prințul Georges Mavrocordat, un vecin și prieten din [...]

Irina GRIDAN Specialistă în istorie și politica externă a României în contextul comunist, autoare a „A «policy towards the East»: A turning point or a continuation in Romaniaʼs foreign policy? (1945-1947)”, in Adrian Vițalaru, Ionuț Nistor, Adrian-Bogdan Ceobanu (dir.), Romanian Diplomatic Corps, 1918-1947. Recruitments, Professional Ways, Intellectual Profiles, Constance, Hartung-Gorre Verlag, 2020, 337 p., [...]

Cristina HERMEZIU Interviu cu Cécile Folschweiller, editoarea volumului Émile Picot, Corespondența de la București, 1866–1867 În urma unei investigații fascinante, Cécile Folschweiller, conferențiar universitar de limbă, literatură și civilizație română la INALCO, a descoperit în Franța o colecție de scrisori inedite trimise de la București de Émile Picot, primul secretar particular de limbă franceză [...]