Revista Scriptor, Anul XII, nr. 1-2 (ianuarie-februarie) 2026 (133-134)

Mariana CODRUŢ Paula Erizanu, Aicea-i și raiul, și iadul, Editura Cartier, 2025 Noua carte a tinerei și foarte talentatei scriitoare din Chișinău Paula Erizanu strânge între coperți mai multe povestiri de viață care acoperă ultimul veac de istorie trăită a Moldovei de peste Prut. Cei invitați să și le spună sunt femei și bărbați, [...]

Ioan RĂDUCEA Muriel Augry, Paris/Rome, impressions jumelles/ Paris/Roma, impresii îngemănate, Junimea, 2024 Cu toată suprafața socială conferită de funcțiile universitare și de diplomație culturală pe care le-a deținut la noi în țară, în Maroc și (mai ales) în Italia, parizianca Muriel Augry (studii literare la Sorbona, încununate de un doctorat) perseverează și în cariera [...]

Şerban AXINTE Cătălin-Mihai Ștefan, Vedere de sub clopot, Junimea, 2025 Poezia lui Cătălin-Mihai Ștefan – cea ulterioară debutului său din 2005 cu Muza avatarului, un volum ce poartă amprenta unui expresionism târziu – este una a explorării memoriei afective puternic marcată de figurile centrale ale copilăriei. Se pot distinge unele etape ale conștientizării de [...]

Mircea V. CIOBANU Poezie europeană contemporană, Ediție de Valeriu Stancu, Știința & CronEdit, vol. I: 2018, vol. II: 2024; vol. III: 2025 Nu există un spațiu mai predilect armoniei raportului dintre doxa (opinie sau reprezentare) și paradoxa (enunț contradictoriu demonstrabil) decât poezia; aici noțiunile nu doar se apropie și se combină spectaculos ca în [...]

Liviu APETROAIE Cătălin Ioan Vega, Somelierul de suflete, Junimea, 2025 La final de lectură, mă așez la gura unei catacombe din care tocmai ies și notez câteva rânduri spre păstrare după o experiență inițiatică, densă, poate prea densă, din care mă extrag cu o oboseală plăcută dar liniștitoare, după exersarea atâtor colțuri de existență [...]

Sorina RÎNDAŞU Ioan Răducea, Casă de Paști, Junimea, 2025 Cel mai recent volum de poezie pe care îl semnează Ioan Răducea, Casă de Paști, apare ca o sinteză de sorginte spirituală și existențială, care folosește tehnici de construcție poetică diverse pentru a ancora mitul, transcendența în realitatea concretă, etnografică adesea, prin referințele geografice, dar [...]

Nicu GAVRILUŢĂ Valică Mihuleac, Plasa de siguranță, Doxologia, 2022 Volumul de poezii Plasa de siguranță, scris de Valică Mihuleac, este o bucurie a sufletului și o reconfortantă delectare a minții. De formație filosof, Valică Mihuleac practică o veritabilă hermeneutică a prezenței divine în viața noastră. Poezia Urmele Tale este o mărturie în acest sens. [...]

Magda URSACHE Adrian Alui Gheorghe, Povestea elefantului care trăia într-o nucă, Editura pentru Artă și Literatură, 2025 Poetul Adrian Alui Gheorghe e poet (foarte poet, nu pur și simplu poet!) și atunci când vrea să scrie proză. Poezia îi sare pe genunchi, îl sărută tandru pe gât, cu degete subțiri și reci îi mângâie [...]

Radu CUCUTEANU Leonid Boicu – Adevărul despre un destin politic. Domnitorul Gr. Al. Ghica (1849–1856), Junimea, 2024 În noiembrie 2025 porneau spre casă dinspre Le Mée-sur-Seine din Franța rămășițele pământene ale celui care a fost numit ultimul domnitor pământean, Grigore Alexandru Ghica (scris și Ghyka) înapoi spre Iași. După aceea a poposit vreme de [...]

Ioan-Aurel POP Răspunsul la această întrebare este da și nu, iar motivarea lui (și a paradoxului) se va vedea mai jos. Fragmentul prezentat mai jos* face parte dintr-un text care se intitulează (ca piesă arhivistică) „Un necunoscut, spre păstrarea amintirii celor povestite”, are nr. 160, este marcat ca fiind „fără loc, fără dată” și [...]

Victor ȘONEA Epoca modernă cunoaște mai mult ca oricând valoarea întrajutorării, solidarității, ameliorării lipsurilor materiale, eradicării efectelor unor flagele, cu excepții de ultim moment, care de fapt confirmă regula. Neîncetat se construiesc instituții umanitare, se organizează întruniri, se încheie acorduri. Se poate constata o creștere a sensibilității la suferința morală. O trăsătură specifică umanității [...]

Petru BEJAN Pot fi evaluate (apreciate) lucrările naturii după aceleași criterii precum cele folosite în cazul operelor de artă? De ce ar fi un peisaj natural inferior altuia, reprezentat cu fidelitate într-un tablou? Din ce motive esteticienii au sacrificat „frumosul naturii” în favoarea celui „artistic”? Cum se pot întâlni profitabil natura și arta? Este [...]