Revista Scriptor, Anul XII, nr. 9-10 (septembrie-octombrie) 2026 (141-142)

    Andra DOROFTEI O nouă conversație despre AI pare o dezbatere apatică, fără nicio utilitate. Se discută atât de intens despre subiect încât orice observație suplimentară își poate pierde rapid din consistență, fiind considerată nesemnificativă. În tot vacarmul acesta revoluționar, distingem cu ușurință două tabere dominante, bulversate în egală măsură – una dintre ele educată, [...]

  Jan CORNELIUS   Jan Cornelius, scriitor român stabilit de prea mult timp în Germania, a încercat să răspundă acestei întrebări, așa că a purtat o serie de discuții, să le spunem provocatoare, într-un periplu aproape picaresc. Iată mai jos câteva scurte texte, întrebări din partea sa și răspunsurile IA. Întrebarea din titlu își află [...]

  Ioan RĂDUCEA Eduard Rădună, Drum greu după amiază, Cuvânt însoțitor de Ioan Răducea, Iași, Colecția „Celelalte cuvinte”, Editura Junimea, 2026 Repere generale Născut în același loc, în aceeași lună și în aceeași zi cu Nichita Stănescu, însă la 39 de ani diferență (Ploiești, 31 martie 1972), Eduard Ioan Rădună propune, prin volumul Drum greu [...]

  Florina PÎRJOL Maria Pilchin, Lecția de rusă, Editura Paralela 45, 2026 Există romane care reconstruiesc trecutul și romane care încearcă să înțeleagă felul în care trecutul continuă să acționeze asupra prezentului. Lecția de rusă, cel mai recent roman al Mariei Pilchin, pare să aparțină celei de-a doua categorii. Fără să urmărească în primul rând [...]

Cristina CHIPRIAN Liviu Pendefunda, Umbra unui gând, Editura Junimea, 2026 Antologia de rondeluri Umbra unui gând a lui Liviu Pendefunda reunește texte aparținând volumelor Mișcarea Cerească (1993), Rondeluri și Ovoide (2005), Ros Lucis (2009), Revolta rondelului (2024), Să scriem lumina (2025), precum și o selecție consistentă de opinii critice exprimate de-a lungul timpului în [...]

Caliopia TOCALĂ Marin Rada, Dincolo de amurg, Editura Bifrost, 2026 După volumul Scrisori nedeterminate, publicat în 1991 la editura Scribul, Slatina, Marin Rada revine în forță după 2021 cu un număr impresionant de volume de versuri. Din curiozitate, am lecturat poemele cuprinse în paginile recentului volum, Dincolo de amurg, apărut la editura Bifrost, București, [...]

  Șerban AXINTE Varujan Vosganian, 150 de proeme, Editura Junimea & Editura Ararat, 2025 Lectura celor 150 de proeme ale lui Varujan Vosganian, m-a dus cu gândul la conceptul de postmemorie, formulat de teoreticiana Marianne Hirsch în lucrarea The Generation of Postmemory: Writing and Visual Culture After the Holocaust, Columbia University Press, 2012. Conform autoarei [...]

Cristina HERMEZIU Bogdan Lupescu, Reportaje alese (Junimea, 2026). L-am cunoscut. Ca unui copil în pragul încântării, i se aprindeau ochii când amușina un subiect de reportaj. Oamenii deveneau personaje dintr-un basm contemporan iar limba sa avea curgerea unui poem epic. Jurnalistul-scriitor a plecat, crud, la doar 47 de ani, dar a văzut adânc în [...]

Nicolae PEIU Deși s-a născut la Dorohoi (județul Botoșani) și a trăit în ultima parte a vieții în capitală, fiind și înmormântat în cimitirul Șerban Vodă (Bellu) din București, îl putem considera pe scriitorul Alexandru Osvald Teodoreanu (mai cunoscut cu numele de Păstorel) un ieșean de al nostru. A copilărit, a trăit și a [...]

Petru BEJAN Estetica mediului se consideră a fi o alternativă la estetica peisajului, cea care susține caracterul contemplativ al raportării la natură. Ce lipsește unei estetici de tip contemplativ și de ce nu mai poate răspunde exigențelor omului de astăzi? Hepburn consideră că tocmai implicarea reciprocă a obiectului și a spectatorului. Contrar susținătorilor teoriei [...]

Cosmin NEIDONI Dacă ar fi să identificăm un moment precis în care s-a născut autoportretul, am fi inevitabil dezamăgiți. Spre deosebire de alte genuri artistice, autoportretul nu are un act fondator și nici un autor inaugural unanim recunoscut. El nu apare printr-o invenție bruscă și nici ca rezultatul unei inovații tehnice izolate. Autoportretul este [...]

  Ioan-Aurel POP Parlamentul României a adoptat în decembrie 2025 modificări ale legislației privind combaterea extremismului (măsură cunoscută informal ca „Legea Vexler”), înăsprind pedepsele contra celor care recurg la promovarea antisemitismului, fascismului, legionarismului, rasismului și xenofobiei, a discursului instigator la ură în general. Măsura a fost justificată de existența unor anumite manifestări antisemite, revigorate în [...]