Cristina HERMEZIU Tirania autorului a fost subminată încă din anii 1960, după ce Roland Barthes l-a intronat rege despotic pe cititor, liber să de/construiască textul în funcție de o miză hedonistă sau estetică, după plac. Michel Foucault vine și el să-l mai crucifice o dată pe autorul-de-geniu, care nu dispare, nu se ridică la [...]
Mariana CODRUȚ totul e menit totul e menit pentru înscrierea pe orbită, dar viața mea își urmează cursul după o necunoscută filozofie: chinuit plâns, râs fără logică, bucurie mai vulnerabilă decât raza răsfrântă de un măr. și adesea, într-un moment fără nimic aparte, o inexplicabilă recunoștință. Dragoş PĂTRAŞCU
Şerban AXINTE Bogdan SUCEAVĂ (n. 1969, Curtea de Argeș) este matematician și scriitor. A studiat matematica la Universitatea din București și la Michigan State University, unde a obținut doctoratul în matematică în 2002. În prezent este profesor la California State University, din orașul Fullerton. Suceavă este și profesor asociat al institutului STAR, la Universitatea [...]
Ala SAINENCO În Revista politică din Suceava apărea, în 1889, un text despre Eminescu, nesemnat, pe care îl prelua Tribuna din 29 iulie 1889 (Tribuna 1889: 686). La acest text face referire Ion Grămadă în M. Eminescu la Universitatea din Viena (1), (Grămadă 1919: 956), presupunându-i drept autori pe „T.V. Stefanelli, sau d-l Dr. [...]
Cultura a supraviețuit tiparului, fotografiei, cinematografului, televiziunii și internetului. A venit rândul inteligenței artificiale. Ce se schimbă acum? Suntem într-o epocă în care creatorul pare obligat să-și redefinească statutul. Inteligența artificială nu mai este un subiect de anticipație, nici doar un instrument tehnologic: a intrat, discret și ireversibil, în atelierul scriitorului – indiferent dacă scrie poezie, [...]
Ioana-Alexandra LIONTE-IVAN Remarc cu certitudine și cu o ușoară îngrijorare că avântul exponențial al sferei digitale din ultimele două decenii a redefinit paradigmatic noile generații punând accentul pe alfabetizarea tehnologică. Apariția platformelor de social media, evoluția motoarelor de căutare, înmulțirea instrumentelor digitale sau a platformelor interactive și, mai recent, elaborarea și perfecționarea IA și a [...]
Ionuț BÂRLIBA Întrebarea de la care aș porni este de ce vrea omul să folosească inteligența artificială? De ce apelează la inteligența artificială când poate să nu o facă? Aș spune că totul vine dintr-o nevoie ancestrală, nevoia de a simplifica, nevoia omului de a-și simplifica viața; mai neaoș spus, nevoia de a-și face viața [...]
Radu CUCUTEANU Intrarea Inteligenței Artificiale generative în rutina mea de scris nu a fost o revoluție spectaculoasă, ci mai degrabă o invazie insidioasă. Inițial, am privit-o ca pe un asistent hiperactiv, un fel de stagiar care a citit tot internetul, dar nu a trăit o zi în lumea reală. Problema? Dacă îi dai mâna, îți [...]
Cătălin CONSTANTINESCU Preocupările din anii recenți pentru studierea impactului inteligenței artificiale s-au înmulțit în paginile revistelor culturale sau a celor academice, dar într-o anumită măsură ele trădează o perspectivă postumanistă sau transumanistă. Depășirea umanului apare ca soluție atât la filosofi contemporani, dar și la adepții și avocații acceleraționismului. Pare greu de măsurat ce și cât [...]
George ȚURCĂNAȘU Este foarte dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. (Niels Bohr) Deși geografia dispune de un arsenal metodologic solid pentru analiza distribuției și evoluției fenomenelor în spațiu, capacitatea sa de a anticipa cu precizie transformările viitoare este, în mod tradițional, mai redusă. Cercetarea geografică se bazează în principal pe interpretarea tendințelor [...]
Radu CUCUTEANU Dumnezeu să ierte trecutul, întâi pentru că a murit, și al doile pentru că suntem ca megieșii buni și am scociorât în viața lui ce-o fost mai bun. (Alecu Russo) Orice ar trebui să înceapă cu o poveste, așa că hai să începem cu una. A fost odată o disciplină care s-a [...]
Toni HRIŢAC S-a spus deja că o coabitare între oameni și inteligența artificială este asemănătoare cu aceea dintre marii maeștri ai picturii renascentiste sau de mai târziu și școlile proprii, cu ucenicii lor. Maeștrii pictau elementele esențiale, concentrându-se pe mesajul principal, compoziție, încadrare, fețe, iar ucenicii completau restul. Mai târziu, opera rezultată era atribuită maestrului [...]
Apariții editoriale
Articole recente
Prietenii cărților sunt invitați să participe, vineri, 27 martie 2026, ora 16:00, la Librăria Cărturești Mercy, Timișoara, la lansarea volumului România în derivă de Răsvan POPESCU (publicat la Editura Junimea, în colecția „Omul și societatea contemporană”). Invitați: Brândușa ARMANCA și Robert ȘERBAN
Joi – 19 martie (orele 16:00-16:55) Semnale editoriale Dorin MURARIU, 40 +, colecția „Ficțiune și infanterie” Liliana ARDELEAN, Conclavul fantasmelor sau Aventurile Mafaldei de Hauteville, colecția „Orizontul lecturii” Veronica BALAJ, Între ape și cer, colecția „Celelalte cuvinte” Viorica BĂLTEANU, Prier cu fungei, colecția „Cuvinte migratoare” Revista SCRIPTOR, numărul 3-4 (martie-aprilie)/2026 Prezentări de Adrian Dinu RACHIERU [...]
Editura JUNIMEA invită publicul iubitor de lectură să participe la ediția nr. 261 a Clubului JUNIMEA-SCRIPTOR. DUMINICĂ, 1 martie 2026, ora 11:00, la Casa de Cultură „Mihai Ursachi” - Sala „Diotima”, Grădina Copou LANSARE-EVENIMENT, la împlinirea a 189 de ani de la nașterea scriitorului: Opera integrală a lui Ion CREANGĂ, ediție coordonată de Constantin PARASCAN. Invitați: Bogdan CREȚU, Constantin DRAM, Mircea PĂDURARU Amfitrion: Simona MODREANU