Reviste

Ala SAINENCO Pe 21 ianuarie 1902, la mănăstirea Agafton, Olimbiada Iurașcu, maică superioară, în prezența Epraxiei Herescu și a Nimfodorei Stamatopol, ambele membre în comitetul economic al mănăstirii, făcea o declarație cu privire la moștenirea pe care o lăsa. Își făcuse un testament, dar, din motive necunoscute nouă, îl desființase, iar boala o oprise [...]

Ionel Corneliu OANCEA Concluzii despre nesfârșitul începutului Din micimea suspendată între infinit și neant, cum definește Pascal lumea, mai bine zis din teama indusă de ea oricărei ființe sensibile la adevăr, ne poate tămădui teologia, arta sau ne-simțirea. În acest context arta e favorizată de accesibilitate și de legătura ei originară cu sacrul. Deși, [...]

Ștefan AFLOROAEI Întâlnești adesea, astăzi, o încredere aproape nelimitată în noile baze de date, imagini și informații. Unele se arată de-a dreptul gigantice și, totuși, la îndemâna celui care se livrează ușor mediilor digitale. Anunță tot felul de oferte, inclusiv, de pildă, sensuri imediate ale vieții și formule terapeutice universale, soluții ale problemelor enigmatice [...]

Uniunea Scriitorilor din România anunță cu profundă tristețe trecerea la cele veșnice a scriitoarei Doina Jela pe 26 martie 2025. Scriitoarea Doina Jela s-a născut pe 1 martie 1951, în localitatea Vadu, din județul Constanța. A fost absolventă a Universității din București, Facultatea de Filologie, prozatoare, publicistă și traducătoare. A semnat numeroase eseuri, cronici, recenzii, [...]

Cristina HERMEZIU Doina Jela, Efectul fluturelui, editura Polirom, 2018 Fraza Doinei Jela e suplă și barocă, întortocheată ca o iederă. Se răsucește în jurul amintirii, a tabloului văzut cu ochiul minții, și-ți lasă la picioare o pradă prețioasă, neașteptată. În romanul Efectul fluturelui, Istoria cu i mare e vie, pulsează în istoriile mici ale [...]

Raluca NAGY Nu mai fusesem niciodată la un film românesc în Tokio. Prietenul meu și scriitorul Horea Sibișteanu zice că am mai fost, împreună, la După dealuri, în regia lui Cristian Mungiu. Eu nu-mi aduc aminte. Adică știu că am mers, dar nu la un film românesc. Însă lui îi dedic textul, pentru că [...]

Călin CIOBOTARI Ada Milea și Anca Hanu continuă explorările în inepuizabila Chiriță alecsandrină, de data asta la Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău, în aceeași formulă de spectacol-concert cu care, în 2019, dădeau lovitura la Naționalul clujean. În Chirița în concert la Chișinău nu avem de-a face, nici pe departe, cu un remake, ci cu [...]

Petru BEJAN Născut la Roman, în 1953, Valentin Sava este unul din reprezentanții de seamă ai Școlii plastice ieșene. Exigent cu sine, și-a jalonat alegerile în funcție de înclinații, dar și de oportunități, construindu-și un parcurs profesional în care arta este reperul principal. A absolvit Liceul „Octav Băncilă” din Iași și, ulterior, Conservatorul „George [...]

Cristina FLORESCU Luceafărul și planeta Venus sunt una și aceeași realitate cosmică. Limba română plasează aceste denumiri într-un raport de parțială sinonimie câtă vreme registrul popular se referă nedezmințit la Luceafăr, iar limbajul științific la Venus. Mai mult, graiurile populare ale românei desfac denotativ apariția stelară a planetei – vecina Terrei – în doi [...]

Laura Carmen CUȚITARU Când, în 1994, Dan Morris, unul dintre studenții americani dintr-un grup de la Universitatea din Nebraska, sosit în schimb academic la Iași, mi-a spus, încântat, că limba română (pe care le-o predam la Școala de Vară a UAIC) „e foarte logică”, am înțeles imediat ce voia să spună. Se referea la [...]

Emina CĂPĂLNĂȘAN Cosmonaut sau astronaut? Sensul e clar, forma este cea care naște întrebările: ce cuvânt folosim; de ce; ce cuvânt creează (ce) context; ce context e propriu azi. Cosmonaut vs.  astronaut – iată povestea!  Într-adevăr, poate mai mult decât în cazul altor cuvinte, vorbim de o poveste Începem dinspre formă: în DOOM3 apare [...]

Kai Aareleid este o autoare și traducătoare literară estonă născută la Tartu. A scris romane, poezie, povești scurte și piese de teatru, abordând frecvent teme precum memoria, familia, rădăcinile, secretele și tăcerile. Debutul său literar, romanul Vene veri/ Sânge rus (2011), combină autoficțiunea cu o conversație între o femeie estonă modernă și străbunica sa [...]