Reviste

Virgil NEMOIANU Virgil NEMOIANU (n. 12.03.1940 – d. 6.06.2025) a stu­diat la Universitățile din București și California, obți­nând docto­ratul în 1971, și a predat la universități presti­gi­oa­se precum Londra, Cambridge și Berkeley. A deținut ca­te­dra „William J. Byron Distinguished Professor of Litera­ture” la Catholic University of America, fiind Doctor Ho­noris Causa al Univer­sităților „Alexandru [...]

Sanda GOLOPENȚIA- ERETESCU Sanda GOLOPENȚIA-ERETESCU (n. 2 martie 1940) este o lingvistă, folcloristă, eseistă și memorialistă română, emi­gra­tă din 1980 în Statele Unite. Și-a început evoluția profe­sio­nală de excepție la București, într-un institut de cercetare (și acolo a fost primită cu greu din cauza unor pretins grave probleme de dosar, fiind fiica marelui Anton [...]

Claudiu SFIRSCHI-LĂUDAT Mirosul, plin de diferențe și con­tro­verse, sfidează logica și limbajul stan­dard și caută căi alternative de ex­pre­­sie și de gândire[1]. Fiindcă „impactul real al noțiunii de articulare nu este [...] simțit câtă vreme nu se spune ce anume este articulat. În nici un caz «cu­vin­te­le», ca și cum articularea ar fi un [...]

Cristina HERMEZIU Tatiana Țîbuleac, născută pe 15 octombrie 1978 la Chișinău, Republica Moldova, cu studii și expe­rien­ță în jurnalism, a început să scrie ficțiune după ce a ajuns la Paris, în 2008. Cartea Vara în care mama a avut ochii verzi, Editura Cartier (2017), a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, [...]

Matei VIȘNIEC De sus, de undeva dintr-un loc invizibil ne sunt trimise din când în când cuvinte ciudate cu semnul întrebării la sfârşit niciodată aceste cuvinte noi nu ne aduc mai multă împăcare de sine ele sunt ca nişte pietricele colţuroase aruncate expres ca să tulbure suprafaţa unei mări liniştite ce bine ar fi [...]

Cristina HERMEZIU Scriptor se vrea dialogal. „Conversația neîntreruptă este priză directă asupra sufletului”, rostea în scris Horia-Roman Patapievici într-un eseu de acum zece ani, perfect actual, în care pleda pentru a re-cunoaște că la baza culturii stă întotdeauna miezul unei con­ver­sații reciproc hrănitoare. * Un scaun gol e un simbol puternic, violent. Alegerile prezidențiale [...]

    Bogdan-Alexandru PETCU (născut în 1995, loc. Albele, com. Bîrsănești, jud. Bacău) a debutat în poezie cu volumul transcender (Charmides, 2022), volum câștigător al Premiului Național Filstreet Pitești pentru debut în poezie și al premiului Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău, pentru debut „Petru Scutelnicu”, ajuns pe lista scurtă la Bac‑Fest, premiile ARCCA și [...]

    Norman MANEA (născut în 1936 la Burdujeni, județul Suceava) este unul dintre cei mai apreciați și premiați prozatori și eseiști români. Din 1988 trăiește în Statele Unite ale Americii, fiind profesor de literatură europeană și „writer in residence” la Bard College. La Editura Polirom au apărut, în mai multe ediții: Întoarcerea huliganului, Plicuri [...]

Cristina HERMEZIU Inteligența Artificială este noua noastră jucărie. Prodigioasă, ne aprinde luminițe de încântare în ochi – cât de inteligentă este!, și ne dă fiori pe șira spinării – este totuși prea inteligentă! Previzibil, luările de poziție dau naștere la o „mitologie” bipolară în jurul IA. Pe de o parte, este percepută ca un [...]

Cassian Maria SPIRIDON * * * există o blândețe a terorii care vine cu pași lenți nefurișați cu petarda inimii pulsând calm printre încâlcitele rădăcini ale vieții peste care vine în straturi pământul ca un vuiet estompat în surdină un sunet prelung prin care noaptea înaintează cotropitoare cu balaurii ei cu fantomele batalioanelor călare [...]

Simona MODREANU Născut la Paris în 1948, Pascal Bruckner este romancier și eseist, o figură emblematică a intelectualității franceze. Traduse în limba română, romanele sale au apărut într-o serie de autor la editura Trei: Casa îngerilor, Luni de fiere, Hoții de frumusețe, Fiul cel bun, Care dintre noi doi l-a născocit pe celălalt?, Iubirea [...]

Gisèle VANHESE Despre spațiul simbolic în opera lui Mihai Eminescu Spațiul eminescian prezintă cele trei dimensiuni pe care Paul Ricœur le evidențiază în orice simbol autentic: cea cosmică, cea onirică și cea poetică (Paul Ricœur, 1988, p. 174). Manifestă – cum vom vedea, de pildă, cu imaginea insulei – o ne-omogenitate care, după Mircea [...]