Ioan RĂDUCEA

Convorbiri literare

nr. 4 (364), aprilie 2026, Iași, 200 pp.

Editorialul directorului, Cassian Maria Spiridon, aproape un studiu ori o comunicare științifică, documentată, cu citate, multiple exemple și perspectivări, despre pericolele IA, devenită risc de extincție a omenirii (declarație din lumea savanților, 2023). Intervievat Dan Perșa (de către George Motroc), mai ales despre romanul Recensământul morților – „carte-cutremur” despre crimele staliniste. Acad. Mihai Cimpoi recenzează un volum de Emilian Marcu (Țărâna din noi), apreciindu-i ruralitatea, Christian W. Schenk unul de Gellu Dorian, Primul raft, despre laureații Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, amplă, dar nu cea mai amplă recenzie, în vreme ce istoricul Gh. Cliveti continuă plina de vervă trecere în revistă a istoriografiei noastre (IV, 11 pp., mai mult despre Xenopol și Iorga). Tonusul bun se menține până la final, inclusiv prin analiza, iarăși bine documentată, a Alexandrei Florina Mănescu despre disoluția școlii în mediul virtual (trei coloane doar bibliografia).

Drita/ Lumina

an X, nr. 108, martie 2026, Craiova, 30 pp.

Editorialul deputatului minorității albaneze laudă prezența la târgurile de carte (totdeauna cu gratuitate la toate produsele) a standului Ligii Albanezilor din România, următorul material (bilingv, ca și editorialul) vorbind de un asemenea târg, cel de la Craiova. Consemnate obiceiuri de Bunavestire, de Sfinții 40 de Mucenici (numele orașului Saranda vine de la numeralul 40, în relație cu ei?), de Ziua Urzicilor (copiii atinși cu urzici, în amintirea pustniciei Sfântului Ioan Botezătorul) și de alte repere ale primăverii albaneze. Medalion Adroniqi Zengo Antoniu (1913-2000), cu tatăl iconar din Corcea, formată la Atena și București drept prima femeie ajunsă pictor profesionist în Albania.

Nord literar

an XXIV, nr. 4 (275), aprilie 2026, Baia Mare, 20 pp.

În deschidere, Horia Bădescu atrage atenția că limbajul identifică și dă nume realității (așa cum spune și Biblia), dar nu o creează – această idee stă la baza manipulării sociale contemporane. Red.-șef Gheorghe Pârja îl omagiază pe Gheorghe Grigurcu, ajuns nonagenar (n. 16 aprilie 1936, Soroca, Basarabia), revenind și cu o evocare a fraților Dan și Emil Botta, ardeleni de viță veche – pe ultimul l-a cunoscut personal. Multiple grupaje poetice – primul aparține lui Lucian Vasiliu, ce dedică un poem președintei Maia Sandu – „Doamna din Est-timp/ dezamorsează câmpul minat,/ dresează rinoceri în tranșee”.

Orizont

an XXXVIII, nr. 4 (1728), aprilie 2026, Timișoara, 32 pp.

Călin-Andrei Mihăilescu condamnă cărțile de subdezvoltare personală și pe „guruii” care le alcătuiesc, propunând dezvoltarea genului prin noi titluri: Libidou fără scrupule (Jacket Haritonov), Mersul piticului pe creier (Ebonia Vateverova), Pumni în oglindă, Somnul, pilon al societății… Pe verso, amplu interviu acordat lui Cristian Pătrășconiu de către Mihnea Măruță – mai ales despre volumul Identitatea virtuală: ruperea de realitate a copiilor, „nativi digitali”, în „lumea lipsei de repere”. Inedită schiță de studiu a lui Radu Pavel Gheo despre evoluția istorică a copertei a IV-a a cărților și o dare de seamă despre ședința inaugurală a Cenaclului „Cornel Ungureanu” (2 aprilie 2026, doi poeți luați în discuție, sala arhiplină).

Ramuri

nr. 4 (1318)/2026, Craiova, 24 pp.

În editorial, red.-șef Gabriela Gheorghișor declară inflația confesiunii literare, amplificată de internet și compromisă de nesinceritate – De la postură la impostură. La rubrica „Semnal(e), Nicolae Prelipceanu se arată neliniștit de politica azeră și în general de cea din spațiul ex-sovietic (alegeri falsificate, arestări, crime) dar, poate mai neliniștitor, propune paralele cu politica de la noi. Recenzie pe patru coloane, de Gabriel Nedelea, a volumului Războiul fără veac – debutul, la Editura Junimea, a tânărului timișorean David Seko.

România literară

an LVIII, nr. 19 20, mai 2026, București, 36 pp.

Număr dublu, dominat de relatări despre întâia ediție a Colocviului Național de Memorialistică și Eseu „Ion D. Sîrbu” Petroșani (1/3 din spațiu), la care se referă și editorialul directorului Gabriel Chifu, preocupat de noțiunea de realitate în literatură. Alături, declarație comună a USR și US din R. Moldova, cu semnăturile președinților Varujan Vosganian, respectiv Teo Chiriac, în sprijinul reunirii celor două state, susținută public și de către președinții lor. Pe verso, recenzie a lui Alexandru Călinescu (la volumul lui Jean Berthier Călătorie liniștită în țara ororilor), plină de amar la adresa intelighenției franceze care, în anii 1970, îmbrățișa majoritar „China lui Mao”. La rubrica sa, Dan Stanca apasă, cu dreptate, pe identitatea de sens a îndemnului Mântuitorului de a te ridica din moarte („Trezește-te, Lazăre! Vino!” – citat cu aproximație) și a îndemnului din Imnul național: „deșteaptă-te, române!”.