Lucian VASILIU

În februarie 1992 am avut șansa de a face parte dintr-o echipă de 10 ti­nere și juni din România. Am fost se­lec­tați la nivel național de Ministerul Cul­turii – ministru era Andrei Pleșu. Fu­răm aleși pentru participarea la un curs intens de management cultural, la Bruxelles. Încă nu ne dezmeticisem du­pă căderea zidului din Berlin. Nu fă­ceam parte din Uniunea Europeană, nici din NATO. Înotam în incer­ti­tu­dini, mai ales după devastatoarea mi­ne­riadă.

Între secvențele memorabile din ace­le săptămâni, îmi amintesc de invi­ta­ția pe care ne-au propus-o organi­za­to­rii cursurilor noastre de a vizita pres­tigiosul Târg de Cărți de la Bruxelles: diplomatul Etienne Grosjean, repre­zen­tant al Consiliului Europei, Francis Labiau – Ministerul Culturii, manager cultural cu expe­rien­ță europeană vastă. Ne-am rătăcit în pavilionul care găzdu­ia celebrul La Foire du Livre. Nu visa­sem așa ceva! Ne-am pulverizat, parcă, prin­tre raftu­rile, standurile, spațiile spe­ciale pentru semnale editoriale, pen­tru dezbateri, pen­tru dialog cu media etc.

Mă pregătisem de acasă cu infor­ma­ții ample despre Belgia. Știam că are un premiat Nobel, pe Maurice Maeterlinck (1911), precum si alte per­sonalități de prim rang: Émile Verhaeren, Georges Rodenbach, Joost van den Vondel (cel mai cunoscut poet și dramaturg al Secolului de Aur al Țărilor de Jos), Guido Gezelle (Bruges, 1830-1889; cel mai bun poet romantic al lor) etc. Pentru mine, Belgia era și patria fermecătorului Jacques Hustin, cel care obținuse tro­feul Cerbul de Aur la una dintre edi­ți­ile festivalului de la Brașov. Aveam să-l și cunoaștem pe Jacques, la o seară ro­man­tică în cavele amenajate turistic în urbea Namur.

Ocupația spaniolă a durat circa 150 de ani, cea austriacă aproximativ 75, iar cea franceză aproape 20 de ani.

Organizată în 3 regiuni (flamandă, brusselă si wallonă), cu un total de 9 provincii, Belgia îl conținea și pe vărul meu Cristian, sportiv de performanță. El avea să mă „răpească”, să mă scoată din program o jumătate de zi, pentru a vizită memorabilă prin muzeele urbei Charleroi. Pentru detaliile zilelor noas­tre belgiene, sugerez paginile „Belgia – fragmente de jurnal”, pe care le-am pu­blicat la revenirea în Iașii Junimii mu­zeale, în revista Dacia literară, anul IV (serie nouă), nr.11 (4/1993), paginile 26-32.

Revenind la după amiaza petrecută efectiv în halele de la La Foire du Livre, noi, grupul de 10 români, am constatat mirarea belgienilor față cu pofta noastră de cunoaștere și de cunoștințele noastre cul­turale. Voiam să cumpărăm cât mai mul­te tomuri, absente la noi. Am achi­zi­țio­nat, pentru uz iolandian, Le Bon Usage (980 franci belgieni). I-aș fi cumpărat și un dicționar de argou, dar costa 2000 de franci. Târguit-am pentru școlărița noas­tră culori, o mapă superbă și cărți adec­va­te preocupărilor ei.

Nu prea aveam bani. Instructorii noș­tri culturali se sfătuiră discret, făcură o che­tă și ne dăruiră un generos și neaștep­tat supliment financiar – îndestulător pen­tru sacoșele noastre postcomuniste.

Seara, în localitatea Ittre, situată lângă Waterloo (pe care urma să îl vizităm), în ca­mera pe care o împărțeam cu poetul Daniel Corbu (reprezentant al Inspec­toratului pentru cultură Neamț), mă tot minunam de câtă carte vizualizasem în câteva ore doar! Urmăream, ca pe altă pla­netă, la televizor, o savuroasă emi­siu­ne a celebrului Bernard Pivot. Ulte­rior, am avut ocazia să îl cunosc chiar în Iași, în compania rafinatului uni­ver­si­tar, criticului literar și incisivului pu­bli­cist Alexandru Călinescu, la Clubul Junimea ʼ90, de la Muzeul juni­mis­tu­lui Vasile Pogor!

Prima ediție SALONUL CĂRȚILOR LATINE, ulterior LIBREX – Târgul de carte.  Muzeul Eminescu din Copou, Iași, 15 oct. 1993. De la stânga: Constantin SIMIRAD  (primar ales al Iașilor), Lucian VASILIU  (director al Muzeelor literare ieșene), Georges DIENER (primul director al  Centrului Cultural Francez), Cezar IVĂNESCU (director editura Euchronia – Iași), Costel POPA  (director al Camerei de Comerț și Industrie Iași)

Catalogul-program al primei ediții LIBREX 1993, Muzeul „Mihai Eminescu”,  Iași, Copou

Impresionat de La Foire du Livre, re­venit în țară, mi-am propus să por­nim un prim Salon/ târg/ forum al căr­ților. Posibilitățile materiale, finan­ci­a­re, organizatorice erau fragile. Am an­trenat echipa de la Casa junimis­tu­lui Vasile Pogor (sediul celor 10 muzee și case memoriale, atunci), am apelat la cunoștințe și amici de la Camera de Comerț și Industrie, proaspăt cons­ti­tu­ită (președinte Costel Popa, secon­dat de Eugenia Novac), de la Centrul de Librării (ulterior Sedcom Libris, cu echipa Gheorghe Apostol și Narcisa Gherghe, cu Petru Radu și Alina Hucai), cu Asociația Scriitorilor Iași (Ioan Holban, pe care, după câteva pri­me ediții, l-am propus președinte al ju­riului, pe termen nelimitat), Ins­pec­to­ratul pentru Cultură (Maria Carpov, Ștefan Oprea – președinți con­s­e­cutivi; istoricul, eseistul Florin Cântec), Pri­măria Iași (Constantin Simirad – pri­mar ales în 1992, cu o echipă tehnică de susținere), Centrul Cultural Fran­cez (director Georges Diener). De la Mu­zeul Literaturii, inițiator și organi­za­tor principal, de bună ispravă au fost, în principal Constantin Liviu Rusu (directorul nostru adjunct), mu­ze­ograful Mirel Cană (prozator), Vasilian Doboș (poet, artist vizual, muzeograf).

De la prima ediție, din 15-17 oc­tom­brie 1993, aliați de nădejde au fost poeții Cezar Ivănescu și Mihai Ursachi (revenit din exilul american). Pe Cezar Ivănescu îl invitasem să susțină, în Iașii studenției, un Curs de poezie la Muzeul Literaturii. I se oferise și postul de direc­tor al editurii ieșene „Euchronia” (care a reușit să publice doar cartea mea de ver­suri Mierla de la Casa Pogor, în 1994).

Ezitam. Riscam. Nu aveam loc de des­­fășurare. Nici vitrine, rafturi pentru stan­duri adecvate. Ce văzusem la Bruxelles era de vis. Aveau firme specia­li­za­te, concurente, rafinate. Noi nu deți­neam telefoane mobile, calculatoare, nu aveam instituții abilitate să organizeze „târ­guri” etc. Presa era mai mult comer­cială (scrisă, radio, TV). Se înfiripaseră doar câteva edituri, în Iași și în țară.

Am optat pentru spațiul improvizat de la Muzeul „Mihai Eminescu”, găzduit în edificiul finalizat parțial la Centenarul morții poetului, în 1989.

Prima ediție s-a numit Salonul Ieșean al Cărții/ Salon al cărții neolatine. Au participat 28 edituri, între care Bic-All, Ecce Homo, Litera, Sigma (București), Hyperion (Chișinău), Editura de Vest (Timișoara), Gutinul SRL (Baia Mare), Plumb (Bacău), Panteon (Piatra Neamț). De asemenea, câteva edituri ieșene: Junimea, Trustul de Presă și Editură Cronica, Princeps, Dab-Canova.

Directorul Centrului Cultural Francez, Georges Diener a conferențiat pe tema „La fureur de lire”. Expoziția de ceramică a lui Constantin Nicoleanu a fost vernisată de Traian Mocanu. Au fost semnale editoriale precum Corneliu Ștefanache (ediția a II-a, necenzurată, a romanului Și mâine și poimâine), Leo Butnaru (Iluzia necesară), Vasile Andru (Viață și semn), Daniel Corbu (Documentele haosului), Lucian Vasiliu (Par­la­men­tari, prefecți, primari de odinioară: Vasile Pogor și Nicolae Gane). Directorul Sedcom Libris, Gheorghe Apostol a confe­ren­țiat despre „Condiția cărții în economia de piață”. Cezar Ivănescu a coordonat masa rotundă cu tema „Este necesară asocierea editurilor?”. Dirijorul Ion Pavalache ne-a oferit pa­gini muzicale în interpretarea Corului Camerata. Studenții Academiei de Teatru ne-au propus un minispectacol „Eternul Caragiale”. Muzica de promenadă a Fanfarei Garnizoanei (ve­ci­nă cu Parcul Copou și cu Muzeul „Mihai Eminescu”) a în­so­țit zilele dedicate acestei ediții inaugurale, într-un context improvizat, într-o perioadă tulbure, incertă, dar entuziastă, de tip pașoptist. Totul, pe fondul reluatelor Sărbători ale Iașilor, ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Manifestări de reînceput timid, patronate și diriguite de Î.P.S. Daniel Mitropolitul și de Constantin Simirad, primarul urbei.

*

Ediția a II-a, cu titlul Salonul de Carte LIBREX ʼ94, cu organizatori principali Muzeul Literaturii și Ca­me­ra de Co­merț și Industrie, a avut loc tot la Muzeul „Mihai Eminescu”, în 15 și 16 octombrie, tot pe fon­dul Sărbătorilor Iașilor, ediția a III-a. În fața Primăriei Iași a fost inaugurat bustul primarului ju­nimist Vasile Pogor, bust realizat de sculptorul Ion Buzdugan.

La Muzeul Nicolae Gane a fost inaugurat bustul pri­marului ieșean Dimitrie Greceanu (bronz, autor Richard Hette, 1930).

La Salon, între altele, a fost prezentat primul Album Iași, realizat după Decembrie 1989. A fost lansat nr. 143/1994 al revistei de restituiri culturale Dacia lite­ra­ră. Între editurile participante: Minerva, Nemira, Editura Militară (București), Plumb (Bacău), Junimea, Trinitas, Edi­tu­ra Institutului European (Iași). Printre invitați: Dan Alexandru Condeescu (Muzeul Literaturii Române București), Mircea Coloșenco (Ministerul Culturii), Valentin Neculau, Lucian Vasilescu – editura Nemira. Colocviul „Ecuația Cărții” a fost moderat de Petru Radu și Mirel Cană.

Au fost lansate cărți semnate de Gustavo Adolfo Bécquer (Spania), Mircea Ciobanu, Ioan Petru Culianu, Andrei Bantaș, prezentate de Constantin Ciopraga, Cezar Ivănescu, Ioanid Romanescu, Nicolae Crețu, Liviu Antonesei etc.

De la ediție la ediție, proiectul LIBREX prindea forță, câștiga audiență, era mai bine promovat.

Juriul ediției 1994: Ștefan Oprea (Inspectoratul pentru cultură), Corneliu Ștefanache (director al BCU „Mihai Eminescu”), Nicolae Busuioc (director al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi”), Ioan Holban (Asociația Scriitorilor Iași), Costel Popa (președinte Camera de comerț și industrie), Lucian Vasiliu (inițiatorul Forumurilor cărților, director al Muzeelor literare ieșene).

A concertat Cvartetul Ad Libitum al Universității de Arte „George Enescu”.

Sponsorii principali ai ediției au fost Compania de îmbu­teliat Coca-Cola Iași, Tamaz Frigocarne S.A., Grădina Bota­nică Iași și Ferma „Adamachi”/ Institut de cercetare al Aca­de­miei – director, acad. Valeriu Cotea.

*

Ediția a III-a, LIBREX ʼ95/ Salonul cărții latine (expoziție de carte cu vânzare) a avut loc tot la Muzeul „Mihai Eminescu” din Parcul Copou și la Clubul Juni­mea ʼ90 de la Muzeul Pogor (un­de, mulți ani, au avut loc și Con­ferințele de presă, în parteneriat cu Sedcom Libris – director Petru Radu). S-a desfășurat vineri, sâm­bătă și duminică, 26-28 mai 1995, sub auspiciile Ministerului Cul­turii și ale Inspectoratului pentru Cultură Iași.

LIBREX 1997 , ediția a  V-a. Universitatea ,,Cuza Vodă” – Sala Pașilor Pierduți. Acordăm premii. Președintele juriului: Ioan HOLBAN. Foto Ioan-Matei AGAPI

*

Primele 3 serii găzduite de Muzeul „Mihai Eminescu” (anii 1993, 1994, 1995) – filială a Muzeului Literaturii Române Iași. Spațiul de exprimare a devenit insuficient, încât ne-am mu­tat, experimental, în 1996, la Teatrul „Luceafărul”. Numă­rul editurilor sporise. Publicul ne asalta. Mijloacele tehnice de organizare/ expunere, inițial empirice, cu vitrine inconfor­ta­bile, din dotarea Muzeului Literaturii, deveneau mai bune. Posi­bilitățile se diversificau. Apăruseră BOOKFEST și GAUDEAMUS, ambele în București.

LIBREX 1996, la Teatrul Luceafărul. Ediția a IV-a. De la stânga: Narcisa GHERGHE (Centrul de librării/ SEDCOM LIBRIS), Mirel CANĂ (Muzeul Literaturii Iași), Lucian VASILIU, Eugenia NOVAC (Camera de Comerț și Industrie), Florin CÂNTEC (Inspectoratul pentru Cultură). Foto Ioan-Matei AGAPI

Premiile noastre au primit, în timp, nume, conținut. Pre­cum Ovidiu – pentru editarea culturii clasice latine și romane; Socec – pentru ediție critică; Otilia Cazimir – literatură pentru copii; Vasile Pogor – pentru importul de carte și publicații culturale și științifice; Ioan Petru Culianu – pentru cea mai importantă editură care cultivă literatura diasporei românești etc.

În timp, cu eforturi majore, cu solidaritate și continuitate, inițialul Salon a devenit Târg de cărți, după expresia insistentă și argumentată a lui Mihai Ursachi. Menționez că un alt gen de Salon se dezvolta, pe alte paliere, în alte contexte, la Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi”.

Au urmat ediții de succes la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (Sala Pașilor Pierduți), la Palatul Culturii, la Sala Sporturilor. Până a fost finalizat europeanul Complex Palas Mall – unde LIBREX și-a aflat locul potrivit, până mai ieri, când a fost încheiată cu lauri și ediția XXX!

Încă un propice prilej de a ne reîntâlni, peste timp, în cle­psidra cărților, cu noi ediții din Homer, Dante, Cervantes, Shakespeare, Goethe, Baudelaire, Cehov, Ion Creangă, Blaga și Borges, dar și cu tomuri, opuri, cărți de istorie, de filosofie, de apicultură, politologie, de medicină, de gastronomie sau dedi­cate sporturilor. Pentru un mâine al dialogului, al educației și culturii, al frumosului, al adevărului, al binelui general.

25 mai 2025. ValeaLU de IAȘI