Iustin BUTNARIUC


De multe ori mi s-a părut că există o formă de mitologizare a propriului scris care funcționează ca o reclamă inversă: cu cât ești mai suferind, mai distrus sau mai neînțeles, cu atât textul capătă automat greutate. Nu spun asta dintr-o poziție de superioritate. Mai degrabă dintr-o suspiciune: aceea că tocmai am fost prins în același reflex, transformând câteva încercări ratate de introducere într-un mic spectacol despre dificultatea de a scrie.

Scrisul în afara traumei – iată o provocare demnă de un autor adevărat. Nu pentru că trauma ar fi irelevantă, ci pentru că a devenit autosuficientă. Cred că în ultimii ani s-a exploatat excesiv acel gen de text psihologizant, atât de mult, încât am ajuns să credem că orice mică zgârietură pe cortexul prefrontal este demnă de transpus în cuvinte. Durerea a fost tot timpul un pretext pentru artă, dar nu cred că expunerea ei brută a constituit vreodată un scop final mai mult decât acum.

Poate că de asta am început să suspectez producția culturală contemporană de un anumit confort al suferinței. Nu suferința în sine, ci forma ei recognoscibilă, repetabilă, aproape stilizată. Ca și cum vulnerabilitatea afișată ar fi devenit un fel de capital estetic, o monedă de schimb pentru validare rapidă.

Poziția mea nu este împotriva explorării acestor conflicte interioare, ci în favoarea includerii lor în rândul celorlalte substraturi ale textului. Funcționalitatea poate fi la fel de profundă atunci când este ghidată de intelect – în acest mod, trauma nu mai este destinația, ci doar o altă materie primă supusă prelucrării pentru a obține structura finală. Aici e adevărata provocare pentru mine la acest moment: cum poți transforma realitatea aparent simplă într-o literatură multistratificată, complexă, capabilă să supraviețuiască și după ce vindecarea s-a produs?

De pildă, o astfel de criză existențială profundă:

scuip sânge
mă clatin
vântul străbate
spațiile dintre dinți
capul îmi zvâcnește

mă doare
viața e nașpa
oamenii sunt nașpa
fir-ar, nu trebuia să fac
acest detartraj.