Ioan RĂDUCEA

Argeș

A n XXVI (LX), nr. 1 (523), ianuarie 2026, Pitești, 32 pp.

La 60 de ani, sărbătoriți cuminte, doar pe o coloană (Jean Dumitrașcu), alături de obișnuitul articol al „senior editorului”, ÎPS Calinic Argeșeanul, arhiepiscop de Argeș și Muscel, revista rămâne de o exemplară consistență, seducătoare cu repetiție. Nu se neglijează clasicii („rememorări” macedonskiene de Nicolae Oprea; Octavian Soviany despre Harap Alb), nici filosofii (Dragoș Grusea despre infinit la Platon; Leonid Dragomir despre Mintea de pe urmă a lui Cristian Iftode; o traducere din Gadamer a Anei Ocoleanu, ce reamintește, pe o pagină întreagă, și de artista Olga Greceanu), nici eseiștii (Silviu Man despre „neutralitatea tehnologiei”; alte extrase din Idei și zile de Sorin Antohi). Reportaj (în stil liric‑etnologic, Mihai Barbu), studiu (David Ilina, glumind cu… Hegel despre frenologie), proze, mai multe grupaje lirice (Felix Sima, „cărți poștale” în chip de doină!) și savuroase amintirile lui Dan Ciachir, despre localuri multe colindate cu Eugen Barbu.

Contemporanul. Ideea europeană

A n XXXVII, nr. 1 (886), ian. 2026, București, 40 pp.

„În loc de editorial”, acad. Nicolae Breban plasează un fragment din romanul în lucru, Viața ca o posesie, în ideea că năravurile au rămas la fel, din comunism în postcomunism iar, esteticește vorbind, românul persistă în preferința pentru basm, nu pentru roman. Pe verso, Mircea Platon cu însemnări „din secolul nostru”, numerotate, unele curate poeme într‑un vers, ca la Ion Pillat („11. Liniștea ascute coasa înserării”) și o apologie a lui Constantin Lupeanu despre „medicul‑zeu” Cătălin Vasilescu, chirurg la Fundeni. Lăudate și Via Transilvanica, și Eugenia Vodă, „omul‑instituție” de la TVR (premiată pentru emisiunea „Profesioniștii”), și Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Paris (aceasta din urmă, de către ÎPS Timotei Prahoveanul).

Orizont

Anul XXXVIII, nr. 1 (1725), ianuarie 2026, Timișoara, 32 pp.

Și aici chenar negru, casetă „In memoriam Cornel Ungureanu. 1943‑2025”, urmată de 12 pp. la subiect: „umbra luminoasă” (Gabriela Glăvan), „două vederi” (Adriana Babeți), „mandarin rătăcit printre cărți” (Marcel Tolcea), „50 de pagini pe zi” (Radu Pavel Gheo), „uica Gioca, în eternitate” (Viorel Marineasa) etc. Călătorii în Provența, unde persistă umbra lui Napoleon (Ioan T. Morar), în America de Sud (Tudor Crețu: Bogotá, Guayaquil) dar și altele, interioare, prin Diogene Laerțiu (Valentin Constantin) ori Sfântul Toma d՚Aquino (Robert Lazu Kmita).

Convorbiri literare

Anul CLIX, nr. 3 (363), martie 2026, Iași, 200 pp.

Lucruri beletristice ori filologice, istorice, filosofice sau duhovnicești, ba și pigmenți muzicali („Baletul în libretele verdiene, II” – Dragoș Cojocaru) ori etimologici („Substantivul labor, verbul labor” – Ioana Costaș), de savurat în mozaicul lor, până la minusculul sumar, organizat tematic, de pe coperta III. Mircea Popa solicită opinii despre revistă, la trei decenii de la apariția noii serii, Victor Neumann tratează despre principiul naționalității în Balcani, iar Simona Modreanu adnotează pe marginea premierii unui nou La Rochefoucauld (n. 1985), stră(perioadă)nepot al clasicului de acum patru veacuri: posteritatea nu are coloană vertebrală, obișnuiește să fluctueze: ce te pune azi în valoare mâine te poate osândi.

Steaua

Anul LXXVII, nr. 2, februarie 2026, Cluj-Napoca, 64 pp.

În editorial, directorul Ovidiu Pecican deplânge plecarea dintre noi a timișorenilor Al. Ruja și Cornel Ungureanu, lăudând spiritul universitar de acolo. Un interludiu liric și, luând‑o cam pe departe, președintele Academiei, Ioan‑Aurel Pop, ia apărarea predării curentelor culturale în școală (destul necaz cu împotrivirea unora, de când cu schimbarea programei de română la clasa a IX‑a), care ajută și axiologic. Pompiliu Crăciunescu tratează despre faldurile actului de poeză la Nichita Stănescu, iar Răzvan Voncu despre Nicolae Moromete, care nu este alter ego‑ul creatorului său, Marin Preda – oțios, cine insistă că ar fi, în afară de cel din scenele lirice evocându‑i copilăria?