Lucian VASILIU

Urmare convorbirii telefonice cu Ana Blandiana, la sugestia ei, am trimis o adresă scrisă din partea Muzeului de Literatură Iași către noua conducere a Uniunii Scriitorilor. Întâmpinarea a fost adresată lui Mircea Dinescu – președinte nou ales al breslei. Solicitarea a fost semnată și de criticii literari Daniel Dimitriu și Val Condurache. Ambii acceptaseră, entuziaști, să mă ajute în realizarea proiectului de serie nouă a revistei kogălnicene, la 150 de ani de la interzicerea ei de către autoritățile antiunioniste, ruso-moldave ale anului 1840.

*

Stimate domnule președinte,

Un grup de inițiativă, constituit din Val Condurache, Daniel Dimitriu și Lucian Vasiliu, membri ai Uniunii Scriitorilor, supune atenției D-voastră următoarea propunere: reapariția, la Iași, după exact 150 de ani, a primei noastre reviste literare, Dacia literară, care să reia punctele esențiale cuprinse în celebrul „program” al lui Mihail Kogălniceanu: „producțiile românești (să) fie din orice parte”, în care scop, ca-ntr-o oglindă, să se vadă „scriitorii Moldoveni, Munteni, Ardeleni, Bănățeni, Bucovineni, fiește carele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul său”.

Argumentele și susținerile noastre ar fi următoarele:

  1. În acest fel Iașul (centru universitar cu peste 300.000 de locuitori) va avea o a doua revistă literară patronată de Uniunea Scriitorilor;
  2. Posibilitatea de a atrage concret și substanțial în circuit cultural național intelectualitatea basarabeană și bucovineană;
  3. Revista va avea și caracter de publicație care să valorifice moștenirea noastră culturală (în arhiva Muzeului de Literatură Română din Iași există multe documente inedite care ar putea face obiectul noii Dacii literare);
  4. Dacia literară să ființeze pe lângă Muzeul de Literatură Română din Iași (cu sediul la Casa Pogor – Casa Junimea), în acest fel având asigurat spațiul redacțional;
  5. Revista va publica și colaboratori stabiliți în străinătate;
  6. Pe lângă Convorbiri literare, cu apariție săptămânală, Dacia literară (cu apariție lunară, format carte, cu un număr de 100 pag.), difuzată într-un tiraj de 20.000 de exemplare – inițial –, va face notă distinctă și, sperăm, distinsă, în peisajul cultural contemporan;
  7. Primul număr ar urma să apară în luna iulie, continuând perfect, la 150 de ani, seria întreruptă, abuziv, de autoritățile vremii, în iunie 1840;
  8. În acest fel s-ar face și un act de reparație istorică pentru Iașul lui Dosoftei, Miron Costin, Mihail Kogălniceanu etc., în sensul că, din cele 4 reviste literare naționale, apărute aici (Dacia literară, Convorbiri literare, Contemporanul și Viața Românească), 2 ar continua să apară la București și 2 la Iași;
  9. Ca schemă de funcționare (…).

Vă mulțumim,

Daniel Dimitriu,

Val Condurache,

Lucian Vasiliu

2 mai 1990, Iași

Domnului Președinte al Uniunii Scriitorilor din România

Cele două pagini de solicitare către Uniunea Scriitorilor – președinte nou ales Mircea DINESCU. Întâmpinare semnată de Daniel DIMITRIU, Val CONDURACHE și Lucian VASILIU. 2 mai, 1990.

*

În aceeași lună mai 1990 are loc la București Adunarea generală a scriitorilor, ocazie de a împărtăși din proiectele noastre administrative, muzeal-patrimoniale, scriptoriene.

Lista aleșilor prin vot secret, în filialele Uniunii de atunci (asociații ale breslașilor din – alfabetic – Brașov, București, Cluj, Craiova, Iași, Sibiu, Timișoara și Târgu Mureș) cuprindea 245 de scriitori delegați. Menționez doar câteva nume – de la litera A: Adam Sergiu, Adameșteanu Gabriela, Agopian Ștefan, Alexandru Ioan, Alexiu Lucian, Anania Valeriu etc.

De la litera Z: Zaciu Mircea, Zamfir Mihai, Zilieru Horia, Zincă Haralamb. Actualul academician, istoricul prestigios, fost deținut politic, Alexandru Zub încheia lista votaților în sediile din București și din țară ale breslei anului 1990.

Reprezentanții din Iași, în afară de menționații Sergiu Adam, Horia Zilieru și Alexandru Zub, au fost (alfabetic): Liviu Antonesei, Emil Brumaru, Alexandru Călinescu, Daniel Dimitriu, Al. Dobrescu, Ovidiu Genaru, Ioan Holban, Liviu Leonte, Ioanid Romanescu, Corneliu Ștefanache, Nicolae Turtureanu, Lucian Vasiliu.

Eram director conjunctural, ales prin vot secret, al tuturor muzeelor și caselor memoriale din Iași și din județ. Pornisem proiecte de restaurare a unor monumente istorice, formulasem adresa pentru seria nouă a revistei Dacia literară (pe care, în București, o continua săptămânala România literară, editată cu acest titlu, incomod atunci, la Iași, în 1855, din inițiativa lui Vasile Alecsandri; neantizată, precum Dacia literară, de autoritățile antiunioniste, aflate sub protectorat rus și sub suveranitate otomană!).

De asemenea, pregăteam și înregistrarea legală a primei organizații nonguvernamentale – ONG cultural din Iași și din zonă: mă refer la Societatea Junimea ’90.

Val CONDURACHE (redactor-șef), Lucian VASILIU (director) și cu fiica Maria-Luiza. Lansarea primului număr al revistei DACIA LITERARĂ, serie nouă. 16 noiembrie 1990 – la Casa POGOR, sediul Muzeelor și caselor memoriale literare din Iași și din județ. Foto: Petru FEDOR

La adunarea scriptoriană în amețitoare libertate, a fost hărmălaie, dar și bucurie de a ne vedea/ revedea cu scriitori refugiați în lume sau izolați în ținuturi românești inaccesibile practic, spații autoritare, care aparțineau vecinei încă numită URSS.

Tot estul european era în refaceri și prefaceri. Agitații maxime. Ambiguități infertile. Bune intenții, dar și laboratoare perfide. Unii dintre noi ne situam în plin pașoptism. Proiectam, entuziaști. Ne solidarizam energiile pentru făptuiri trainice, semnificative, pe termen mediu și lung. Așa credeam și speram. Dar deranjam. Nășteam invidii, delațiuni subtile, acuze nefondate, de colaborare cu Securitatea, atacuri la persoană, anonime, amenințări, anchete etc. Frustrări. Neostalinism.

Cu chiu, cu vai, primul număr al seriei noi al Daciei kogălnicene va apărea abia la 1 octombrie 1990. Director: Lucian Vasiliu. Redactor-șef: Val Condurache. Colectivul de redacție: Daniel Dimitriu, Florin Cîntic, Silviu Lupașcu, Constantin-Liviu Rusu (ulterior director-adjunct al Muzeului Literaturii Române Iași), Cătălin Turliuc, Dorin Popa. Echipele se vor schimba în ritm zăpăcitor: unii comilitoni vor intra in jocuri politice, alții vor primi varii oferte de la alte instituții, acasă sau în depărtări euro-atlantice etc.

În intenția noastră, de revistă „lunar(ă) de literatură, istorie, artă”, finanțată doar la început de Uniunea Scriitorilor, publicația va apărea doar târziu, ca trimestrial, un timp, abia din 1992: Uniunea Scriitorilor aproape falimentase financiar.

Am reușit ca plățile pentru hârtie, tipografie, difuzare etc. să le asigurăm prin susținere (timp scurt) de la Inspectoratul pentru Cultură (direcținnea prof. univ. Maria Carpov – istoric Florin Cîntic), prin Muzeul Literaturii Române Iași, prin binevoitori diverși (inclusiv arhitectul Gheorghe Anton din Elveția!) și prin cofinanțare ONG Junimea ’90. Despre drepturi de autor nu era vorba. Eram voluntari pur și simplu!

Între colaboratorii la primul număr, enumăr alfabetic: Sorin Alexandrescu (Olanda), Ana Blandiana, Matei Cazacu (Franța), Codrin Liviu Cuțitaru, Florin Faifer, Florin Iaru, Andrei Pleșu, Corneliu Ștefanache, Karlheinz Stierle (Germania), Matei Vișniec (Franța), Alexandru Zub (care va deveni și președintele de onoare al publicației).

Cuvântul înainte, nesemnat, conceput de Val Condurache și de Lucian Vasiliu, menționa, între altele: „Literatura română contemporană, în istoria ei, a fost lipsită de românii de «dincolo» (…). Transparența granițelor este prima condiție care se pune în fața statelor Europei (…). Istoria va încerca să acopere cei 50 de ani de minciună. Filosofia se va întoarce la sursele ei, prin textele fundamentale. Artele vor fi prezente în arie universală. Dacia literară a fost, în 1840, o revistă de avangardă și-și va păstra statutul (…). Cititorul este rugat să aibă răbdare și să ierte redacția, dacă aceasta din urmă nu va ști să găsească de la primul număr de apariție linia dreaptă”.

Formatul de început: A4.

Coperta sepia (cu portretul lui Mihail Kogălniceanu), datorată artistului vizual Dan Micu, autor și al graficii interioare.

Tiparul executat la Întreprinderea tipografică, singura tipografie din Iași la acea oră – suprasolicitată de editarea de ziare, cărți, pliante și alte materiale tipografice curente.

Prețul primului număr: 15 lei/ 80 pagini.

Coperta primului număr al revistei DACIA LITERARĂ, serie nouă, Iași, 1990

Pentru numărul următor (respectiv unicul 1-2 [nr. 3]/ 1991), sunt anunțate pagini semnate de, între alții (alfabetic): Al. Andriescu, Maria Carpov, Mircea Cărtărescu, Mihai Cimpoi, Ștefan Aug. Doinaș, Aurel Dumitrașcu, Virgil Gheorghiu, Michel Foucault, Robert Musil, Constantin Stere.

În nr. 3 (1-2/1991) a fost publicat și primul statut al ONG-ului Societatea Culturală Junimea ’90, care prevedea și: „Societatea Culturală Junimea are drept scop să reintegreze în spațiul cultural românesc creația de valoare a personalităților din exilul istoric și politic, să sprijine material și moral apariția revistei Dacia literară, seria Iași, să contribuie la renașterea spirituală și morală a societății românești”.

Coperta numărului 3 (1-2/1991) al revistei DACIA LITERARĂ, serie nouă

La 16 noiembrie 1990, ne-am reunit în contextul noii instituții Muzeul Literaturii Române. Actul fondării: 1 octombrie 1990. Secția de literatură s-a desprins, legal, de Complexul Muzeistic Iași – Palatul Culturi), la sugestia și cu acordul Ministerului Culturii. Sediul administrativ al noii instituții culturale a fost stabilit la Casa Pogor – coordonatoare a celor 10 (ulterior 12) muzee și case memoriale literare din Iași și din județ.

Aici avură loc evenimente esențiale pentru parte dintre noi, la final de an 1990:

– celebrarea a 15 ani de existență a Cenaclului literar Junimea;

– lansarea seriei noi, numărul 1, al revistei Dacia literară;

– fondarea Societății Culturale Junimea ’90;

– pregătiri pentru strămutarea creștină, cu toate avizele, a cimitirului improvizat (numit impropriu Cimitirul Eroilor Sovietici), din Parcul Casei Pogor/ Muzeul Literaturii Române, pe fondul celui de-al Doilea Război Mondial;

– recuperări, restaurări ale mormintelor scriitorilor înhumați la Cimitirul Eternitatea din zona colinară Tătărași de Iași;

– pregătirea primei monografii a vechiului țintirim ieșean etc.

La manifestările din 16 noiembrie de la Muzeul Pogor, invitați speciali au fost: Ana Blandiana, Romulus Rusan, Maria Carpov, Daniel Dimitriu (amfitrion devotat, timp de 10 ani, al cenaclului pogorean – secondat de muzeograful literar Constantin Parascan și, un timp, de subsemnatul), Daniel Dimitriu – criticul literar și redactorul care ne-a promovat generos și în paginile revistei Convorbiri literare; Alexandru Călinescu – în redacția revistei studențești Dialog evoluasem, o parte dintre noi, sub bagheta rafinată a profesorului și criticului literar; Alexandru Andriescu, Corneliu Ștefanache etc.

În data de 7 noiembrie 1990, Judecătoria Iași înregistrează Junimea ’90. Președinte de ședință: Marieta Volovăț, ședința civilă nr. 337. Sediul Societății: str. I.C. Frimu nr. 4 (la final de an 1990, strada junimistă va fi redenumită Vasile Pogor).

Președinte Junimea ’90: Val Condurache. Vicepreședinți: Daniel Dimitriu și Lucian Vasiliu. Contabilitate: Nela Gorovei.

Succint, pe ani, intervalul 1991-1996:

1991

21 ianuarie. Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași (director general Victorel Lupu) certifică înscrierea Societății Culturale Junimea ’90.

Numărul 1-2 al revistei Dacia literară nu va mai fi tipărit la unica tipografie ieșeană, ci în București, la firma Pământ românesc. A fost sugestia redactorului-șef Val Condurache. Bolnav fiind în acea perioadă, l-a delegat pe Nichita Danilov să se ocupe de dialogul cu noua tipografie. Pe Nichita Danilov și pe Val Condurache i-am angajat la Muzeul Literaturii, de la 1 ianuarie 1992, pe post de muzeografi coordonatori ai Cenaclului Junimea și cu asumarea instituțională de a se ocupa de buna apariție a revistei. Uniunea Scriitorilor era în dificultate cu sediul, cu finanțele, cu patrimoniul, cu editura și revistele, cu salariile și cu organigrama etc. Val Condurache și Nichita Danilov au fost salariați ai MLR Iași doar până la finalul anului 1992, când Val Condurache a devenit directorul Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, prin transfer de la Muzeul Literaturii Române Iași. L-a luat în echipa Teatrului Național și pe Nichita Danilov.

Mereu, în acei ani, au fost migrații, reorientări, resetări, în țară sau în străinătate. Trebuia să căutăm soluții potrivite pentru relativă stabilitate, continuitate instituțională.

În data de 19 aprilie 1991 înregistram vizita și la Iași a președintelui Franței, François Mitterrand, însoțit de președintele Ion Iliescu. Au inaugurat Centrul Cultural Francez (prestigioasa instituție existase în perioada interbelică, dar fusese desființată, pe fondul sovietizării). Notam în jurnal: „Luni, 19 august. La Radio s-a anunțat stare de urgență în URSS! Ce se va întâmpla? Mi s-a făcut pielea de găină!”. Apoi: „Joi, 22 august. Gorbaciov a revenit! Vivat Democrația!”. Și, mai departe: „Vineri 30 august. Moldova independentă! Expediem Dacia literară 1-2/ 1991 pentru Eugen Simion, Ana Blandiana, Andrei Pleșu, Vasile Parizescu, Marta Petreu, Dumitru Chioaru, Gheorghe Izbășescu, George Vulturescu… O primă tranșă!”.

Și, tot un fragment din jurnal: „14 noiembrie 1991. Am ieșit cu bine din Sesiunea Națională de Memorialistică, ediția I, 24-26 oct., realizată cu finanțarea și cu participarea masivă a Direcției Muzee și Patrimoniului Cultural a Ministerului Culturii. Bună ocazie de a promova și a oferi participanților din București și din țară revista Dacia literară, care conține și secțiunea Istoria restaurării, restaurarea istoriei”.

1992

Apar numerele 1-2, 3 (6) și 4 (7). Dificultățile Uniunii Scriitorilor sporesc accentuat. Ne luăm măsuri de precauție. Apelăm insistent la ajutorul inspectoratului cultural ieșean, la fondurile modeste ale muzeelor literare, la Societatea Culturală Junimea ’90 (apar sponsori: firme din Iași, București, Târgoviște). Publicăm recente Prelecțiuni de la Junimea ieșeană, respectiv cele susținute de I.P.S. Daniel și de artistul vizual, eseistul și editorul special Sorin Dumitrescu.

Tiparul revistei revine în Iași – este asigurat de proaspăta Imprimeria Institutului European.

Începem difuzarea publicației și prin rețeaua muzeelor literare.

Echipa redacțională reformulată (alfabetic): Maria Carpov, Val Condurache (redactor-șef), Nichita Danilov, Cătălin/ Constantin Savin, Lucian Vasiliu (director), Alexandru Zub – director de onoare.

1993

Ritmul de apariție devine constant. Trimestrial. Păstrăm coperta alb-negru, sobră. Primii noștri corespondenți pentru străinătate: Paul Miron – Universitatea din Freiburg, Germania; Matei Vișniec – radio RFI, Franța.

Tiparul este asigurat în parteneriat pe termen lung cu TipoMilx, firmă pe care o găzduim în subsolul salubrizat și închiriat avantajos în extra spațiul muzeal de la Vila Sonet/ Muzeul Mihai Codreanu.

Publicăm numere tematice dedicate Greciei, Italiei, Belgiei, Germaniei, Israelului. Revista este restructurată pe capitole, precum: Ferestre luminate; Exilul și împărăția; Junimea de ieri, Junimea de azi; Arca lui Noe.

Tirajul variază între 1.000 și 1.300 exemplare, în funcție de fragile finanțe disponibile.

Secretariatul revistei este asigurat de noul muzeograf angajat de noi, Mirel Cană (prozatorul Șerban Alexandru, căruia i-am oferit coordonarea Cenaclului Junimea, mutat de la Muzeul Pogor la Muzeul Mitropolit Dosoftei, ca urmare a începerii amplelor lucrări de restaurare de la casele Pogor și anexele). Corectura: Carmelia Leonte, Anca Oloinouc/ Vacariu, Olga Rusu și Ioana Vasilescu/ Coșereanu.

1994

De la numărul 2 (nr.13)/ 1994, datele de apariție devin stabile:

Nr. 1 la 1 aprilie;

Nr. 2 la 15 iunie;

Nr. 3 la 15 septembrie;

Nr. 4 la 1 decembrie.

1995

De la nr. 2 (17) schimbăm concepția grafică: coperta I conține sigla MK/ Mihail Kogălniceanu. Fundația Soros susține, prin concurs de proiecte, dotarea redacției: o cameră din Corpul B de la Casa Pogor junimistul, precum și cheltuielile tipografice. Contabilitate: Maria Caras și Nela Gorovei. Difuzare: Maria Secară și Viorica Moisa.

Coperta numărului 22 (2/ 1996) – DACIA LITERARĂ, serie nouă

1996

Începând cu nr. 3 (22) redactor-șef va fi scriitorul Ștefan Oprea. Redactori-muzeografi: Carmelia Leonte și Mirel Cană.

Director Lucian Vasiliu.

În colegiul redacțional, ca alte noutăți: Mircea Coloșenco (Ministerul Culturii) și Liviu Papuc (Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”). Culegere și procesare: Iulia Alupului. Reproduceri și foto: Milică Dincă. Prezentarea grafică: Vasilian Doboș.

Continuarea (episodul III) în Scriptor nr. 1-2/ 2027