Ioan RĂDUCEA

Actualitatea literară

An XIV, nr. 138, nov. dec. 2025, Lugoj, 24 pp.

Strânsă colaborare cu Iașul, de unde provin o cronică a Magdei Ursache (la Povestea elefantului care trăia într-o nucă, de Adrian Alui Gheorghe) și un interviu, pe 4 pagini, acordat de Simona Modreanu lui Vasile Proca. Adrian Dinu Rachieru vede în Eugen Barbu „un Ianus plebeu” iar Liviu Chiscop în Nicolae Labiș un „fulger globular” – la 90 de ani de la naștere. Număr ilustrat de pictorul Lucian Binder-Cătană, răsplătit printr-un mare portret foto în romb, cât toată pagina dintâi.

Ateneu

An 82, nr. 675 676, nov. dec. 2025, Bacău, 32 pp.

Se pledează pentru reintroducerea gramaticii românești la liceu și bacalaureat, măcar pentru profilul pedagogic (Ioan Dănilă), în vreme ce, alăturat, Cornel Simion Galben ne amintește de zilele pandemiei (pagini dintr-un anunțat volum, Acceleratul 502) iar pe verso Christian W. Schenk vorbește de succesul lui Bacovia în germană („mai prezent în spațiul german decât în România”!), ca „un noiembrie fără sfârșit” plasat între Baudelaire și Trakl. Ca de obicei, numeroase pagini dedicate celorlalte arte: interviu cu pictorița Mari Bucur; cronici sudate ale lui Marin Nasta – un film și o carte despre Celibidache; Carmen Mihalache despre ediția 35 a Festivalului Național de Teatru Piatra-Neamț și despre volumul Două iubiri al actorului Ștefan Hagimă. Considerabile rânduri de spiritualitate creștină: Dumitru Bondalici despre „ființa providențială” Andrei Șaguna; Marian Sorin Rădulescu interpretând „sub semnul învierii” filmul lui Cristi Puiu Moartea domnului Lăzărescu; Daniel Ștefan Pocovnicu prezentând volumul lui Grigore Ilisei despre Agapia și Văratec, unice sate de monahi și de fapt „portaluri” duhovnicești. Nu este uitată nici tematica sport-turism: Doina Cernica prinsă în reverii cipriote; Leonard Popa urmărind Istoriile microbiste ale lui Vasile Arhire, apărute recent la Editura Junimea.

Dunărea de Jos

Nr. 285, decembrie 2025, Galați, 44 pp.

Încă de pe copertă, anunțată restaurarea monumentului lui Ioan Vodă cel Viteaz de la Roșcani – Basarabia, iar pe prima pagină programul ediției 34 a Festivalului „Tudor Pamfile”, cu Ștefan Hrușcă invitat special. Versuri, mai multe recenzii (debutul lui Veaceslav Cușter din Bugeac, cu Poeme sud-basarbene), traduceri (chiar și text paralel franco-român: Carmen Andrei din Laurent Bayart). Radu Moțoc comemorează (5 pp., cu ilustrații) pe medicul Aristide Serfioti (1828-1905) iar Gheorghe Felea pe Vasile Bogrea (1881, Târnauca, Ținutul Herței – 1926, Cluj), ca lingvist – „cel mai învățat dintre români”, Nicolae Iorga – dar mai ales ca semnatar al unui bun „pentalog” universitar: „1. Să iubești pe studenți; 2. Să nu iubești pe studente; 3. Să știi ce spui, cum spui și cât spui”…

Lumină lină / Gracious light

An XXX, nr. 4, oct. dec. 2025, New York, 204 pp.

Număr aniversar, deschis, cum era firesc, de cuvântul întemeietorului, părintele Theodor Damian: „Nașterea Domnului și dreapta închinare”, pe logica unei documentate predici, urmată de poezie creștină. Studii (Dorin Nădrău, Colindul la români…), eseistică (pr. Dan D. Gîrjoabă despre tentația „orizonturilor inefabile”; Al. Florin Țene despre poezie drept „ceremonie a textului”), dar și o scrisoare deschisă polemică a Magdei Ursache (către președintele US, despre relele postcomuniste de la Cultură) după care, cu altfel de emoții, un fotoalbum, pe 11 pp., despre întâlnirea câtorva din promoția 1971 (!) a Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț.

Nord literar

An XXIII, nr. 11 12 (270 271), nov. dec. 2025, Baia Mare, 24 pp.

Mai multe texte scrise de red.-șef Gheorghe Pârja, chiar și două pe o pagină (despre Laurențiu Ulici și despre Gheorghe Pituț), în vreme ce, pe câte o pagină întreagă, Gheorghe Glodeanu semnează alte două („realismul magic” față de „realismul miraculos, de găsit doar prin Franța și Canada francofonă, respectiv un necrolog Cornel Ungureanu). Poezia lui Vintilă Horia înseamnă „esență a unei alte cunoașteri” (Dan Anghelescu) iar Mihai Olos rămâne „artist rebel și maramureșean inconfundabil” (Mircea Popa). Nostim, coloanele cu texte poetice ale Monicăi Pillat își primesc replica, într-un colț, printr-un poem parodic de Lucian Perța.

Plai românesc

Ziarul Societății „Mihai Eminescu” Cernăuți

Decembrie 2025, 8 pp.

Pitoresc ilustrat de maestrul fotograf Vladimir Acatrini, numărul este dominat de două teme: ediția XXVIII a Festivalului de datini „Florile dalbe” care, chiar și în vreme de război, a îmbrăcat o duminică cernăuțeană de iarnă în culorile folclorului românesc, precum și Ziua Limbii Române, sărbătorită mai ales prin pagini oferite unor condeie lirice din toate părțile. În încheiere, articole dedicate memoriei scriitorului Gheorghe Ungureanu (22 II 1978, Voloca – 2 XII 2025, Cernăuți).

România literară

An LVII, nr. 50, 28 nov. 2025, București, 28 pp.

Rămâne periodicul literar de maximă relevanță, chiar dacă tras în jos de cenușiul vintage al hârtiei de ziar, de formatul mic și de corpul de literă mic spre minuscul – de nu cumva va fi fiind vreun semn că actului cultural de azi i se potrivește formula de samizdat. Omagii aduse unor cărturari trecuți din această lume, unii dintre ei eroi naționali („Gheorghe I. Brătianu. Tăcerea ca sentință” de Mircea Gelu Buta), ori unor locuri emblematice lor (veste bună: s-a restaurat conacul Pillateștilor de la Miorcani, BT). Pagini docte, de istorie a filosofiei (Alexandru Baumgarten despre Teofil Corydaleu, editat la Polirom de Marilena Vlad) ori despre îngemănările italienei cu româna, pe la 1500 (istoricul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei, în calitate de lingvist!). Strașnic de doct, dar și strașnic de savuros, articolul Ancăi-Stanca Tabarasi-Hoffmann despre istoria sarmalei și a blamanjelelor (i.e. blanc-manger-uri), nu degeaba anunțat de pe prima foaie, cu celebra pictură de epocă a hanului Trei Sarmale ca fundal.

Scrisul românesc

An XXIII, nr. 11 (267)/2025, Craiova, 24 pp.

Răzbind printre sumar, caseta tehnică și alte casete de început, evocarea de 3 pp. a directorului Florea Firan despre Gabriela Melinescu, întregită de câteva portrete, mai ales cel dublu, cu ea la pieptul lui Nichita Stănescu – cei zece ani ai relației lor, cei mai productivi (și) pentru acesta. Grosul foilor se constituie din recenzii, întrerupte, în cele din urmă, de trei medalioane lirice, alături de consemnarea, pe cinci coloane, a celor 175 de ani ai Teatrului Național craiovean, al treilea din țară ca vechime (Emil Boroghină). În încheiere, un medalion Lucia Popian, pictor și restaurator (Fl. Florescu).