Corina OPROAE

Jessica Zuan s-a născut în 1984 și a crescut în Sils Maria (Engadina de Sus, Elveția). Până în prezent a publicat trei volume de poeme scrise în limba retoromană: L’orizi (Samizdat, 2017), Stremblidas e s-chima (Chasa Editura, 2019) și Launa da pavagls (Chasa Editura, 2019). Cărțile sale au fost traduse în germană, franceză, catalană și spaniolă, iar unele selecții de poeme în galițiană, bască, română, poloneză, estonă, engleză și italiană. Poeta publică în mod regulat în reviste și antologii și este coeditoare a revistei retoromane La Littertura. A primit Premiul pentru Literatură Graubünden în 2024 și Premiul Nollegiu 2024 la Barcelona (categoria cea mai bună carte de poezie tradusă în catalană). Astrid Alexandre, Martina Linn, Bruno Pedretti și Artem Pervushin i-au transformat poeziile în cântece.

Imperfets

Lascha’ns metter maisa, preparer schoppʼe vin.
Dvanter ura cha nun essans auncha.
Dvanter ura cha nu stuvarons quinter.
Lascha’ns plajer fatschas, baiver vicinanza,
furer rinchs dʼfüm cul lichagramma.
Sduner l’indecisiun ed inascrer la tuaglia.
Mantuner, buocha a buocha, chalun a chalun,
pletschas dʼistorgias per la damaun.
Lascha’ns esser feribels.
Lascha’ns esser imprudaints.
Lascha’ns esser terribels.
Repeter insembel la pretaisa,
cha la nun ans fügia our d’maun:
lascha’ns metter maisa aunz cha tuot saja scrit.
Lascha’ns esser, aunch’üna vouta, imperfets.

Imperfecți

Vino, hai să punem masa, să pregătim ciorba și vinul.
Hai să devenim ora care încă nu suntem.
Hai să devenim ora pe care nu va trebui s-o punem la socoteală.
Hai să ne împăturim fețele, să ne bem apropierea,
să străpungem inele de fum cu arătătorul.
Hai să ne sorbim indecizia cu lingura și să murdărim fața de masă.
Hai să punem deoparte, gură la gură, șold la șold,
coji de povești pentru mâine dimineață.
Hai să fim vulnerabili.
Să fim imprudenți.
Să fim teribili.
Hai să repetăm împreună imperativul
ca să nu ne alunece printre degete:
vino, hai să punem masa înainte ca totul să se fi scris.
Hai să fim, încă o dată, imperfecți.

Il barat

Tuot scu imagino:
not da december,
ün suler lung,
il cour vain e vo.
Tuot scu imagino:
üna sela,
ün let alv,
quadrels verds.
Na da prevzair:
üna lampa sur mias chammas sbrajazzedas.
A l’ur da l’aureola quatter custabs: sola.
Eau m’evr.
E pens vi dʼüna s-chacletta da ruegen
e sun roudas sün üna salascheda, lej da serra, bouda.
Eau pens al vegl poet chi am disch posso
e sun absenza.
E pens: la maternited es ün vstieu mellan cun üna macla d’öli
e sun lʼultim mumaint da suldüna.
Our da mieus leivs iflos cula saung a filun
e nu d’he laungia per pudair at numner.
Pür tieu clam fo tschuncher ils chantins –
e nus barattains üna vita per üna poesia chi nu’s serra.

Trocul

Totul cum a fost imaginat:
noapte de decembrie,
un coridor lung,
inima vine și pleacă.
Totul așa cum mi-am imaginat:
o sală,
un pat alb,
gresie verde.
Neprevăzutul:
o lustră peste picioarele mele bine separate.
Pe marginea aureolei șase litere: singură.
Mă deschid.
Și mă gândesc la o cutie mică și ruginită
și sunt roți pe caldarâm, baraj, alunecare de teren.
Mă gândesc la bătrânul poet care îmi spune posso
și sunt doar absență.
Mă gândesc: maternitatea e o rochie galbenă pătată cu ulei
iar eu sunt ultima clipă de singurătate.
De pe buzele mele umflate sângele curge în jeturi
și nu mai am limbă pentru a te putea numi.
Și țipătul tău e cel care rupe corzile
și schimbăm o viață pentru un poem care nu se mai termină.

Las fluors d’sulagl

Da la sted am lasch eau mner
illa champagna estra.
Viagiand
as stendan ils impissamaints
vers il sulagl chi tschercha.
Cò riva üna melodia cuntschainta
perfurand il tschêl
sainza avertir.
In ün batterdögl füss ella steda schmancheda,
quella veglia chanzun,
sch’eau nu vess scuviert davaunt me
ün mer d’or da fluors d’sulagl
languind da la said.

Floarea-soarelui

Mă las purtată de vară
pe câmpuri străine.
Călătorind,
gândurile se prelungesc
spre soarele care caută.
Dintr-odată apare o melodie cunoscută
care străpunge cerul
fără preaviz.
Într-o clipă aș fi uitat
acel cântec vechi,
dacă n-aș fi descoperit în fața mea
o mare aurie și însetată
de floarea-soarelui.

 Il revair

A r e v a i r mamma.
Tuot quels noms
ch’eau nu d’he
udieu,
cugnuschieu,
sbragieu,
schmancho.
A r e v a i r mamma.
Eau turnaro
cun noms nouvs
per noss lejs,
nossas muntagnas,
per me
e per te.
A r e v a i r mamma.
Bainbod u forsa
ün di am crescharon
pennas alvas
ed alura savaro eau
tuot que ch’eau avaro da savair
per quel revair.

 Reîntâlnirea

Rămas bun, mamă.
Toate acele nume
pe care nu
le-am auzit,
cunoscut,
strigat,
uitat.
Rămas bun, mamă.
Mă voi întoarce
cu nume noi
pentru lacurile noastre,
munții noștri,
pentru tine
și pentru mine.
Rămas bun, mamă.
În curând sau poate
într-o zi, îmi vor crește
pene albe
și atunci voi ști
tot ceea ce trebuie să știu
pentru reîntâlnirea noastră.

Da nattas

Il prüm.
Retrats da glüsch büttos
cunter las fodas dal tschêlsur.
Nos purtret,
üna punt per sbarcher sainza barcha.
L’incuntschaint commentescha,
tuot il rest as repeta:
Pizs dals chavels rasos our sül cuschin
chi s’illatschan i’ls leivs.
Il suspet:
Eau d’he vis cu ch’ün mat moura.

 Despre cicatrici

Mai întâi.
Imagini de lumină aruncată
spre ridurile din tavan.
Portretul nostru,
un doc fără navă.
Străinul comentează,
restul se repetă.
Vârfurile de păr se întind pe pernă.
se confundă cu buzele.
Suspiciunea:
am văzut un copil murind.

 

Arda

Ad üna minalva

Flurescha flur escha,
eau schnu tieus fils fluraints.
Alva traunter petals scumposts da sögl spungia,
mê ova e mê terra ferma.
Flurescha flur escha,
nüvlas spasseschan passand.
Sdasda’t – eau schli tia bratscha illatscheda al let,
la s-charp, la s-charplin.
Petn tendramaing chavel per chavel
e sfrusch fil fraischel scu noss leivs.
Tratschoul ün pavagl, flur,
cun mauns chi ardan.

Arde

unei flori de lână

Înflorește floare acră,
îți desfac firele înflorite.
Ridică-te între petale putrede
din pământ spongios,
niciodată apă, niciodată pământ uscat.
Înflorește floare acră,
norii se ofilesc în trecere.
Trezește-te, îți dezleg brațele legate
de pat,
le smulg, le întind.
Pieptăn cu tandrețe fiecare șuviță de păr
și frământ un fir fragil ca buzele noastre.
Împletesc un fitil, floare,
cu mâini care ard.

Las fluors d’sulagl; Il Revair; Da nattas – © 2019 Chasa Editura Rumantscha, Cuira

Imperfets; Il barats; Arda – © 2023 Chasa Editura Rumantscha, Cuira