Ion Creangă. Spațiul memoriei

Iubite cetitoriu.

Multe prostii ăi fi cetit, de când eşti. Ceteşte, rogu-te, şi ceste şi, unde-i vede că nu-ţi vin lasocoteală, iepana în mânăşidăşi tu altceva mai bun la ivală căci eu atâta m-am priceput şi atâta am făcut.

Ion CREANGĂ

Născută la punctul de întâlnire şi confruntare al vieţii cu opera, literatura autobiografică îşi află premisa de dezvoltare în acea lege universală a cererii şi ofertei care organizează întreaga structură a societăţii moderne: scriitorul caută în „literatura mărturisirilor” o eliberare a eului prin intermediul iluzoriei funcţii catartice a confesiunii, iar cititorul, saturat de ficţiune, doreşte să citească un text ori să vadă un spectacol „ca în viaţă”.

Ioan HOLBAN