Constantin Virgil GHEORGHIU. Prozatorul
Autor: Ciupercă Livia
40,00 lei
Livia CIUPERCĂ s-a născut în octombrie 1947, la Bereşti – Galaţi. Filolog. Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi, şi al Asociaţiei Române de Istorie a Presei.
A debutat publicistic, în 1982, iar editorial, în 1996. Din decembrie 2012, este redactor literar la revista Constelaţii diamantine (Craiova), în colectivul de redacţie al revistelor Tecuciul literar şi artistic (2020-2024), iar din mai 2023 la revista Plumb (Bacău). Din 2014, îngrijeşte „Seria de autor Al. Lascarov-Moldovanu”, Ed. Doxologia, Iaşi.
A fondat şi coordonat 18 ediţii ale Simpozionul Naţional IOAN PETRU CULIANU (U.S.R. Iaşi
şi U.A.I.C. Iaşi). Este autor şi coautor de studii de specialitate; coordonator activitate metodico-ştiinţifică; prefaţator; coautor antologii de versuri; coautor antologii literare; coautor antologii dedicate diverselor acţiuni omagiale; coautor ARIP; coautor în Antologia Criticii de Întâmpinare, selecţie şi editare de Lidia Vianu (Contemporary Literature Press, 2025); autor de volume de versuri, eseuri, jurnale; autor de scenarii dramatice pentru elevi şi tineret; autor de studii de istorie şi critică literară.
Descriere
Cu o rară și deopotrivă delicată minuțiozitate, studiul doamnei Livia Ciupercă probează valoarea de adevăr a documentaristului care dispune de cele mai riguroase „arme” științifice. El evocă, în opinia mea, ceea ce s-ar putea numi condiţia exilului ca punct de plecare al unei opere esențializante pentru această temă atât în Occident, care o validează, cât și în patria referenţială a scriitorului amintit. A vedea lucrurile drept o osmoză îmi pare, pentru împărțita noastră lume literară, o aurea mediocritas întru totul dezirabilă, în condițiile în care a emite judecăți de valoare estetică, pentru a prelua termenul propus de Monica Lovinescu, ar fi în fond un act străin de „repatrierea” reală a unor autori de talia lui Constantin Virgil Gheorghiu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, ca să-i numim doar câțiva dintre cei ce au schimbat paradigma prozei dintr-un Vest saturat de artificialitate și experimental. În Constantin Virgil Gheorghiu. Prozatorul, accentul cade asupra procesului de metamorfoză şi devenire graduală a fiinţei care, prin depăşirea limitelor propriei suferinţe şi angajarea într-o devenire a colectivității, pentru a nu rămâne captiv sau părtaş la „lăgărologia” invocată cu alte instrumente de Danilo Kiš, înseamnă a-i așeza pe alții în fața propriei vieți, mai înseamnă apoi să te sustragi morţii şi să provoci „înveșnicirea”.
Livia IACOB
Uită amărăciunile de altădată
Și toate nopțile de nesomn, tată.
Am fost supărarea casei, e drept.
Dar iartă-mă pentru zbuciumările
Și sfătuirile îngrijorate
Din fiecare noapte,
În care la fereastra voastră
Era lumină prea târziu,
Neliniște și șoapte.
Uită supărarea care
Ți-a tulburat zilele de sărbătoare.
Uită și-mi iartă nevrednicia:
Mi-a fost dragă tată, poezia,
Cum nu știu să mai fi fost cândva dragoste…
Constantin Virgil Gheorghiu, Scrisoare tatii,
Vol. Viața de toate zilele a poetului, 1937
Informații suplimentare
| An apariție | 2026 |
|---|---|
| Format | A5 |
| Număr de pagini | 206 |
| Tip | Carte |
Recenzii
Nu există recenzii până acum.