Rodica Marian s-a născut la 1 iunie 1944, în Beiuş. Este cercetător ştiinţific principal la Institutul „Sextil Puşcariu” al Academiei Române, doctor în filologie, specializată în variate domenii ale lingvisticii şi literaturii, coautoare a cinci volume din Dicţionarul limbii române (DLR). Membră a Uniunii Scriitorilor din România. Reputat eminescolog: „Lumile” Luceafărului (o reinterpretare a poemului eminescian), 1999; Mihai Eminescu. Luceafărul. Text poetic integral, 1999; Dicţionarul Luceafărului eminescian, 2000; Luceafărul, CD multimedia, 2000; Luna şi sunetul cornului. Metafore obsedante la Eminescu, 2003; Hermeneutica sensului. Eminescu şi Blaga, 2003; Identitate şi alteritate. Eminescu şi Blaga, 2005; Dicţionarul Luceafărului eminescian, ediţie definitivă, 2007; Luceafărul. Text poetic integral. Studii, 2014. Debut poetic în volumul colectiv ALFA87, 1987. Cărţi de poezie: Subterane şi clopote. Poeme, 2001, Chipul şi asemănarea. Poeme, 2011, Ferma de fluturi, 2016, O sută şi una de poezii, antologie, 2019, Poeme / Poems, 2020, Prag transparent, 2021.
Premii: Premiul Academiei Române „Bogdan Petriceicu Hasdeu” (1995); Medalia naţională comemorativă „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” (2000); Meritul Academic în nume personal (2010), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2010), Premii pentru poezie ale Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (2012, 2016).
