La frontiera nopții / Na fronteira da noce

La frontiera nopții / Na fronteira da noce

48.00 lei

Aceasta este o mare poezie, fără o singură scădere, fără niciun defect, fără urmă de poticnire. O carte despre moartea mamei sale, cu o pudoare și cu o reținere admirabile. Un Requiem maiestuos./

Isto é Grande Poesia, sem uma baixa, uma falha, um tropeço. Um livro em torno da morte da mãe, com um pudor e uma contensão admiráveis. Um Requiem majestoso.

António LOBO ANTUNES

 

Opera lui se prezintă deopotrivă suavă și contondentă. Lichidă și corporală. Apele unei mări interioare. Alb și negru. Suprafață senină dar un adânc neliniștit. Harpă și clarinet. Fagot și violoncel. Mahler și Mozart. Cu pădurile lui Eminescu, dar și cu anticele heteronime subtile. Lumină senină a valurilor. Lume în transă. Nu o poezie cu două fețe sau în război cu ea însăși. Ci un coral deschis, rod al unor secrete (și severe) armonii, convocate în planuri ce se îmbrățișează./

 

Seu opus se apresenta suave e contundente. Líquido e corpóreo. Águas do mar interno. Branco e negro. Serena superfície contra o fundo inquieto. Harpa e clarinete. Fagote e violoncelo. Mahler e Mozart. Os bosques de Eminescu e antigos heterônimos sutis. Luz serena das ondas. Mundo em transe. Não uma poesia bifronte ou em guerra conta si. Mas um coral aberto, fruto de secretas (e severas) harmonias, convocadas a planos abrangentes.

Marco LUCCHESI

  • An apariție: 2025
  • Format: 14,5 x 16 cm
  • Număr de pagini: 366
ISBN 978-973-37-2900-6 Categorii: ,

Autor: Flămând Dinu

Descriere

Dinu FLĂMÂND s-a născut la 24 iunie 1947, în zona Bistrița-Năsăud din nordul Transilvaniei, România. Este poet, eseist, traducător și jurnalist în presa românească și internațională. A absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în 1970, a lucrat în redacții, reviste și edituri din București. La sfârșitul anilor 1980, după o călătorie la Lisabona unde a fost bursier Gulbenkian, a obținut azil politic la Paris, unde a denunțat regimul comunist opresiv din România. A fost jurnalist bilingv la RFI din 1989 până în 2009. După căderea regimului comunist, s-a reintegrat în literatura română. În 2011 a primit Premiul Naţional Mihai Eminescu pentru întreaga sa operă poetică. Poeziile sale au fost traduse și publicate în mai multe țări, precum Spania, Franța, Italia, Mexic, Portugalia, Germania, Chile, Grecia, Macedonia de Nord, Israel, Columbia și multe altele. Printre titluri se numără: Apeiron, 1971, Poezii, 1974, Altoiuri, 1976, Stare de asediu, 1983, Viață de probă, 1998, Frigul intermediar, 2006, Umbre și faleze, 2010. Apariții recente: Primăvară la Praga, 2017, Om cu vâslă pe umăr (premiul Academiei Române) 2020. A tradus mari poeți din franceză, spaniolă, italiană, portugheză și engleză. Este traducătorul seriei Fernando Pessoa în limba română, a tradus mai multe titluri de Lobo Antunes și pregătește o amplă antologie de poezie portugheză modernă și contemporană. În Portugalia i-au apărut următoarele cărți: Există oare viață înainte de moarte?, Quase Editora, 2007, Umbre și faleze, cu o prefață de Lobo Antunes, Guerra e Paz, 2017, Scaun la fereastră, Guerra e Paz, 2023. O mare antologie Intimitate distantă (1983-2010) i-a fost tipărită de editura TESSERACTUM în São Paulo, 2022.

 

Dinu FLAMAND nasceu em 24 de junho de 1947, na área de Bistrița-Năsăud, no norte da Transilvânia, Romênia. Ele é poeta, ensaísta, tradutor e jornalista na imprensa romena e internacional. Graduou-se em Filologia na Universidade Babeș-Bolyai em Cluj, em 1970. Depois de se formar, trabalhou em redações, revistas e editoras em Bucareste. No final dos anos 80, depois de uma viagem

a Lisboa ode foi bolseiro da Gulbenkian, obteve asilo político em Paris, onde denunciou o regime comunista opressor na Roménia. Foi jornalista bilingue da RFI de 1989 a 2009. Após a queda do regime comunista, rein-tegra-se na literatura romena. Em 2011, ele recebeu o Prêmio Nacional Mihai Eminescu por toda a sua obra poética. Seus poemas foram traduzidos e publicados em vários países, como Espanha, França, Itália, México, Portugal, Alemanha, Chile, Grécia, Macedônia do Norte, Israel, Colômbia e muito mais. Entre os títulos estão: Apeiron, 1971, Poemas, 1974, Deslizes, 1976, Estado de sitio, 1983, Vida de prova, 1998, Frio intermediário, 2006, Sombras e falésias, 2010. Aparições recentes: Primavera em Praga, 2017, Homem com um remo no ombro (Prêmio da Academia Romena), 2020. Traduziu grandes poetas do francês, espanhol, italiano, português e inglês. É o tradutor da série Fernando Pessoa para o romeno, traduziu vários títulos de Lobo Antunes e está a preparar uma extensa antologia de poesia portuguesa moderna e contemporânea. Em Portugal apareceram Haverá vida antes da morte?, Quase editora, 2007, Sombras e falésias, com prefácio de Lobo Antunes, Guerra e Paz, 2017, Cadeira à janela, traduzido por Corneliu Popa, editora Guerra & Paz, 2023. Uma grande antologia, Intimidade distante (1983-2010) de sua autoria, foi impressa pela editora TESSERACTUM em São Paulo, 2022.

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care scrii o recenzie pentru „La frontiera nopții / Na fronteira da noce”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top