Studii și eseuri III. Istoria artei, critică de artă și estetică
Autor: Tarangul Marin
70,00 lei
Editor / Coordonator:
Marin TARANGUL (1938-2010) a studiat mai întâi teologia la Sibiu și București. Între 1961 și 1964 este deținut politic, rechizitoriul pornind de la organizarea de ceaiuri dansante pe muzică americană. După eliberare nu mai poate să continue doctoratul în teologie la București și se înscrie la Institutul de Arte Plastice (1966-1971).
După licență se angajează la Studioul Animafilm. În paralel, publică poezie, povești, eseuri. În 1979 primește o bursă din partea Institutului Catolic din Paris și reușește să părăsească țara. În Franța studiază filosofia la Institutul Catolic și la Sorbona-Paris IV, apoi susține două doctorate: unul tot la Sorbona și la Institutul Catolic despre experiența icoanei (1985) și altul la Institutul de Studii Orientale despre poezia lui Nichita Stănescu (1987). Trăiește precar, din burse și slujbe temporare, precum cea de „supraveghetor” de bancă sau de „responsabil cultural” în Nemours – St. Pierre. Din 1995 revine în România an de an și reia vechi legături cu prieteni din tinerețe, precum Andrei Pleșu. Scrie cărți și articole, lucrează la un opus despre mistică, pe care nu îl termină.
În Arhivă se păstrează epitaful pe care singur și-l scrie: „Aici zac resturile lui Marin, un om care a vrut să afle ce este viața și a aflat”.
Descriere
Textele din acest volum sunt selectate din Arhiva Marin Tarangul, aflată la Colegiul „Noua Europă” din București. Mulțumim Colegiului pentru tot ajutorul oferit cu generozitate pe parcursul alcătuirii acestei ediții.
Editura Junimea publică seria de autor „Marin Tarangul”, care cuprinde texte inedite și reeditări ale scrierilor autorului ce afirma, în Nocturnal (2010): „vom vedea că, de fiecare dată, lucrul important care a schimbat cursul vieții noastre a fost o idee”. Autorul pare că și-a propus să vorbească despre tot: a scris literatură și critică literară, istorie și filosofie a artei, estetică, meta-fizică (deși nu folosește prea des acest termen), teologie. O sistematizare a paginilor sale este greu de făcut și de aceea nici ideea unei opere complete nu este una care să i se potrivească. Mai degrabă, scrierile sale pot sta pur și simplu unele lângă celelalte, așa încât cititorul să poată sesiza înrudirile dintre ideile sale, pasajele secrete care duc de la o temă la alta, de la concepte complicate la formulări metaforice pline de viață și invers. Mereu surprinzător și extrem de profund în gândurile sale, cu o frază complicată în care pare că dorește să exprime atât întregul, cât și cele mai mărunte părți ale sale, el scrie pentru cei care au puterea să asume lectura nu ca pe o formă de petrecere a timpului liber, ca pe o experiență formatoare, cu primejdii, încercări, ispite și victorii. Seria de autor „Marin Tarangul” își propune să deseneze, pentru cititor, harta unei astfel de experiențe.
Ioan Alexandru TOFAN
Arta își atinge propria natură în procesul care face ca ceva să ajungă la apariție: creând, arta își „face” materia ca secret artistic al materiei însăși, care a devenit „primară” pe baza ei însăși. În asemenea măsură încât, în artistul care creează, arta își pierde memoria ei. Mai exact, arta îl face pe artist să uite amintirile din memoria acestuia. Faptul de a lucra cu o materie primă acționează asupra artistului astfel încât îl transportă în interiorul acestei materii. Iar prin aceasta, memoria artistului șterge de la sine trăsăturile și numele a orice este real, astfel încât lucrurile reale nu mai au sensul memoriei lor reale: lucrurile se prezintă în materia lor primă, adică lipsite de evidența pe care o dețin ca „evidente”. Astfel lucrurile devin artistic libere, uitând amintirea „înghețată” care le acordă cutare realitate sau cutare alta.
Estetica
Himerele lui Paciurea descoperă misterul de ființă al elementelor și regnurile existenței devin impresii patronate de puterea fără împotrivire a unei ființe. Viața elementelor ajunge să fie întruchipată în dumnezeirea păgână cu care ni se înfățișează chipul misterios al unei ființe mitice. Chipul acestei ființe este însăși forma perfectă sub care vederea poate imagina viziunea de instinct a întregului univers: obscuritatea gigantică a unei puteri de care depind cele mai adânci încheieturi ale lumii.
Lumea puterilor adânci
Informații suplimentare
| An apariție | 2026 |
|---|---|
| Format | 13 x 21 cm |
| Număr de pagini | 542 |
Recenzii
Nu există recenzii până acum.