Emina CĂPĂLNĂŞAN

AM ambiția de a nu schimba ceva ce merge

Răspund simplu la o întrebare pe care mi-o pun și care mi se pune, direct sau indirect: pentru că AM ambiția de a nu schimba ceva ce merge. Îmi face plăcere să așez pe hârtie o parte din fluxul conștiinței, îmi place să șlefuiesc eu, căutând precizia necesară microchirurgiei și, mai ales, îmi place să caut în dicționare, nu de puține ori, în dicționarele fizice, cu foile perfect albe sau, dimpotrivă, cu cele care poartă nu doar amprenta mea.

Dicționarele pe care le răsfoiesc și cărțile pe care le recitesc, descoperind aproape de fiecare dată acel element nou care mi-a scăpat la o citire anterioară, îmi oferă un răspuns sigur, verificat, validat. Pot înțelege că poți configura, antrena și rafina un agent AI dându-i pdf-uri sau indicându-i surse științifice, dar de ce aș face asta când pot eu însămi căuta o informație, pe care aleg eu cum să o rezum. În momentul de față un search clasic într-un pdf sau o răsfoire a unor surse lexicografice de încredere mi se pare un pas mai simplu decât antrenarea unui agent AI, selectarea unor surse și verificarea lor, șlefuirea unui material brut. Verificarea surselor venite via AI trebuie oricum făcută clasic: alte pagini deschise.

Un demers simplu, câteva piese dintr-un puzzle actual și niște concluzii care pot fi completate.

Am tastat o întrebare simplă folosind Gemini: Ce este din cauza ca parte de vorbire?

Nu am căutat dialogul, nu am dorit o dezbatere, am dorit o microcercetare, ce începe firesc de la o întrebare. Drept este că am continuat cu o variațiune: Ce este din cauza din punct de vedere morfologic? Vreau informația din cele mai noi surse lingvistice.

Ce am primit? În primul rând, mai mult decât am cerut, întrucât am primit informații și despre „structura corelativă «din cauză că»”, informație nesolicitată. Ca discurs, pot spune că răspunsul la întrebare este un amestec între surse cunoscute, credibile (GALR, acronim cunoscut de filologi: *** Gramatica limbii române. I. Cuvântul, II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005), noțiuni și exemple corecte (chiar din GALR), sintagme neconsacrate, greșeli de scriere, traduceri inexacte. Redau câteva fragmente din răspunsul primit: „În GALR, structura poate fi interpretată ca un grup prepozițional intern stratificat: [din [cauza [GGen]]] – din = prepoziție simplă (capul suprem al grupului prepozițional intern stratificat), ce selectează un acuzativ; cauza = substantiv comun feminin, articulat hotărât, în acuzativ (cu valoare relațională); GGen (ex. ploii, accidentului) = determinant în genitiv al substantivului cauza.”, „Când secvența este urmată de joncctorul subordonator că, lingvistica modernă o tratează drept: conector propozițional cauzal compus (sau locuțiune conjuncțională cauzală), unde prepoziția compusă selectează o clauză completivă/ propoziție finită introdusă prin că”.

AI – instrument, resursă, nu sursă primară de învățare

Am identificat următoarele probleme:

  1. sintagme neconsacrate sau contextualizate greșit: (grup prepozițional) intern stratificat, capul suprem (al grupului prepozițional), valoare relațională, (conector) propozițional cauzal compus;
  2. greșeli de scriere: joncctorul;
  3. traduceri inexacte din engleză: clauză;
  4. formulări nespecifice: selectează un acuzativ;
  5. cuvinte inexistente în gramatică: jonctorul.

Pe cale clasică, din cauza este:

  1. a) o falsă locuțiune prepozițională, întrucât putem pune un determinant atributiv de tipul acesta/ aceasta – din cauza aceasta/ din această cauză, deci o îmbinare liberă sau grupare/ grup alcătuit(ă) din prepoziție și substantiv (surse: G.G. Neamțu, Elemente de analiză gramaticală. 99 de confuzii/ distincții, edițiile 1989, 2025; Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, ediția a II-a, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2022; Gabriela Pana Dindelegan, Raluca Brăescu, Cristiana Aranghelovici, Locuțiunile limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2025).
  2. b) locuțiune prepozițională (surse: *** Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2021; Mărănduc, Cătălina, Dicționar de expresii, locuțiuni și sintagme ale limbii române, București, Editura Corint, 2010).

Ce variantă alegem? Iată că și în gramatică, asociată frecvent cu matematica și fiind ramură o lingvisticii – o știință, există nuanțe și loc de interpretare. Tocmai de aceea există o lucrare cu un titlu extrem de bine ales: Dicționar de interpretări gramaticale. Cuvinte mici, dificultăți mari (coord. Gabriela Pană Dindelegan; București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2020), în care găsim o explicație pentru soluția aleasă. O redau, pe scurt:

Gruparea din cauza urmată de un substantiv în genitiv are un statut controversat. Mai multe argumente susțin interpretarea structurii ca substantiv precedat de prepoziție în acuzativ, și nu ca locuțiune prepozițională: subst. cauza poate fi însoțit de un determinant, iar între de și cauza se poate intercala un relativ. Locuțiunile prep. cu regim de genitiv nu acceptă cele două teste: Din cauza ploii a ajuns târziu – Din această cauză a ajuns târziu; Ploaia din a cărei cauză a ajuns târziu s-a oprit. VS în ciuda ploii: *în această ciudă; ploaia în a cărei ciudă.

În concluzie, în gramatică (cel puțin, în gramatica de azi), sursele clasice rămân un reper; AI merită exploatat ca instrument, ca resursă, dar nu ca sursă primară și singulară de învățare. Dacă ne bazăm pe AI, este obligatoriu să verificăm sursele indicate de AI și să verificăm efectiv ceea ce ne furnizează. În felul acesta, gândirea critică trebuie activată; trebuie să apelăm la un set bogat de cunoștințe sau de surse, deoarece selecția informațiilor și respingerea unor afirmații pe baza unor argumente și a unor contraargumente necesită o bază teoretică solidă.