Mădălina MOTOȘAN

Emina Căpălnășan, Morfologia: de la a la verb, Editura Universității de Vest, 2024, 102 p.

Situată între tradiție și modernitate, optica Eminei Căpălnășan aduce aproape de noi, profesorii de limba și literatura română, echilibrul gramaticii de ieri și de astăzi, provocând perspectivele la un mâine roditor. Grație spiritului său analitic, autoarea oferă lucrării Morfologia: de la a la verb o arhitectură dictată de o formă clară, în crescendo, cuprinzând patru paliere destinate morfologiei.

Primul capitol prezintă aspectele teoretice pe care le înregistrează clasele morfologice, fiind însoțite de exemple edificatoare pentru paradigma fiecărei părți de vorbire. Având o bibliografie cu ecou în studiile de specialitate[1], autoarea alege exemple ce clarifică fiecare aspect în parte. Pe lângă viziunea explicită în ceea ce privește elementele de morfologie, autoarea reliefează, prin exemplele sale, ecoul lexicului actual, extrem de important în demersul didactic cu care se confruntă atât elevii, cât și profesorii. Substantivele comune trend, decan/ decană, bar, formular-tip sau cel propriu Hollywood (a se observa și grafia lui hollywoodian) sunt câteva exemple propice care îmbogățesc corsetul tradițional al limbii. Exemplele din limba română uzuală, actuală fac înțelegerea elementelor teoretice accesibilă.

Seria de exerciții este ofertantă prin varietatea cerințelor ce implică itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi. Prin structura acestora, aplicațiile propuse consolidează cunoștințele ce derivă din morfologie, făcând apel și la obiective ce vizează competențele de exprimare scrisă. Exercițiile implică grade diferite de dificultate și reprezintă (și) modalități de evaluare pentru conținuturile științifice dedicate acestor noțiuni.

Exprimarea îngrijită și corectă reprezintă un obiectiv imperativ, pe care orele de limba și literatura română își propun să îl dezvolte prin conținuturile aferente cultivării limbii. Acest aspect are vizibilitate în viața cotidiană a fiecărui elev și ultimele două capitole ale lucrării, Probleme speciale de acord și Elemente de gramatică practică, marchează magistral probleme de cultivarea limbii, pe care noi, profesorii literelor frumoase, suntem încurajați să le aducem în fața elevilor.

Actualmente, elevii sunt creatori de cuvinte, de structuri lexicale ce pot fi cu ușurință material didactic sau, de ce nu, subiect al unor discuții constructive în sfera limbii contemporane. Interjecția, partea de vorbire neflexibilă, ridică ochii curioși din bănci atunci când se poate urmări schimbarea: „Hai!”, „Haide!”, „Haideți!”. Desigur, interjecția amintită este una predicativă, ceea ce îi poate susține acest comportament flexionar, exemplul regăsindu-se, de altfel, și în rândurile autoarei. O altă situație ce poate stârni zâmbete timide este cea a clasicului omonim port. Ilustrarea sa se face, de regulă, prin sensurile consacrate: complex tehnic amenajat pe malul unei ape navigabile, îmbrăcăminte caracteristică unui popor, unei regiuni sau epoci și forma verbului la indicativ, prezent, persoana I, numărul singular. O voce curioasă, dintr-o bancă de a V-a, întreabă ce se întâmplă cu o structură precum port-USB (neatestat momentan în dicționare). Există, desigur, un precedent: portbebe. În aceste situații, elementul port– este unul de compunere, iar explicațiile pot da naștere unor adevărate provocări în rândul celor mici, mai ales dacă elevii învață într-o școală cu predare în limbile minorităților. Emina  Căpălnășan deschide cu încredere acest drum al elementului nou, viu, dinamic, îmbinat cu filonul tradițional al viziunii filologului atent.

[1] *** Gramatica limbii române. I. Cuvântul, II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005; Gabriela Pană-Dindelegan (coord.), Gramatica de bază a limbii române, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010/ ediția a II-a – 2016; Gabriela Pană-Dindelegan (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, București, Editura Univers Enciclopedic Gold 2019/ ediția a II-a – 2022; Gabriela Pană-Dindelegan (coord.), Dicționar de interpretări gramaticale, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2020; ***, Dicționarul orografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2021.