Lucian Blaga – profesor și mentor

Lucian Blaga – profesor și mentor

48.00 lei

Anca SÎRGHIE, născută la 9 februarie 1944 în Braşov, România, este critic şi istoric literar, eseist, memorialist, publicist, teatrolog şi biblioteconomist.

Absolventă în 1967 a specialității Limba şi Literatura Română la Facultatea de Filologie din Cluj, unde în 1981 a susținut teza de doctorat cu tema „Radu Stanca – studiu monografic”.

Volume publicate (selectiv): Radu Stanca – Ipostazele omului de teatru, Casa de Presă şi Editura Tribuna, Sibiu 1996; Memorandistul Nicolae Cristea şi epoca sa – Culegere de studii, Casa de Presă şi Editura Tribuna, Sibiu 1996; Întâlnire pe calea undelor. Interviuri radiofonice despre scriitori români. 2002-2008, vol. 1, 2008, vol. 2, 2018, Editura Technomedia, Sibiu; Literatura pentru copii în contextul beletristicii româneşti, Sibiu, Edit. Alma Mater, 2008; Lucian Blaga şi ultima lui muză, Editura Technomedia, Sibiu, 2015, cu Premiul „Octavian Goga” al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sibiu; Radu Stanca. Evocări şi interpretări în evantai, Editura Technomedia, Sibiu, 2016; America visului românesc,vol. 1, 2017, vol. 2, 2018, Editura D*A*S, Sibiu.

Activează în colectivele redacționale ale revistelor Ardealul literar, Deva, şi Caligraf, Tr. Severin; Destine literare, Montreal, Canada; Origini, U.S.A. Este director onorific la „Miorița USA” din Sacramento, California.

  • An apariție: 2024
  • Format: A5
  • Număr de pagini: 400
ISBN 978-973-37-2813-9 Categorii: ,

Autor: Sîrghie Anca

Descriere

De aproape un secol, gândirea lui Blaga a început să domine spațiul nostru cultural. Prin el, a triumfat „românia”/ românescul în filosofie, dar şi meditația despre „ființa căzută”, o atare energie reflexiv-metafizică fiind, după aceea, întrupată în ontologia lui Noica şi, în vremea din urmă, în filosofia pentadică a lui Alexandru Surdu.

Spirit cu autentice vocații paralele, Blaga a rămas însă şi prin ipostaza uşor atipică de profesor, multiplicată fecund de cea de mentor. A fost astfel, şi nu doar atât, „meşter-grindă” (Ion D. Sîrbu) al conştiinței cărturăreşti a generației Cercului Literar de la Sibiu.

Printr-un demers academic, temeinic documentat, universitara Anca Sîrghie recuperează câteva dintre determinațiile unui atare rol dual, oferindu-ne, totodată, prin notele de curs ale unei studente care l-a ascultat pe filosof, proba peremptorie a rostirii filosofice blagiene în spațiul in-formator al amfiteatrului studențesc.

Ion DUR

 

Volumul Lucian Blaga – profesor și mentor se constituie în prima sa parte dintr-un studiu de istorie literară acordat unui domeniu insuficient elucidat, respectiv activitatea didactică și cea de mentor a universitarului Lucian Blaga, afla-te într-un raport de pars pro toto. În Anexele cărții am reprodus, într-o secțiune principală, cele 33 de cursuri de Filosofia culturii, notate de o doamnă apropiată a magistrului, Felicia Ionașiu, înțelegând să ilustrăm modul cum profesorul prezenta studenților lui, într-o formă esențializată și augmentativ clară, idei reprezentative ale sistemului său de cugetare. Este elementul de noutate cu care propunem o prismă inedită, una ce poate să completeze registrul bogatei memorialistici, publicate pe această temă până în prezent.

Anca SÎRGHIE

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Lucian Blaga – profesor și mentor”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top