Iasomie neagră

Iasomie neagră

40.00 lei

Wafa GHORBEL este o talentată romancieră franco-tunisiană. Primul său roman, Le Jasmin noir, apărut în 2016, a obţinut premiul Comar d’or – Découverte, iar cel de al doilea, un fel de continuare a primului, deşi cu totul independent,

Le Tango de la déesse des dunes, apărut în 2017, a obţinut premiul pentru roman la Târgul Internaţional de Carte Tunis 2018 şi premiul pentru romanul feminin decernat de Centrul de cercetări, studii, documentare şi informare asupra femeii, Tunisia 2018. În 2019, Wafa Ghorbel îşi publică în traducere personală romanul Le Jasmin noir în limba arabă. Cadru didactic universitar, doctor în Literatură şi civilizaţie franceză, şi-a susţinut teza cu titlul „Le Mal dans l’œuvre romanesque de Georges Bataille” la Universitatea Sorbonne Nouvelle – Paris 3 şi a publicat mai multe studii şi articole despre acest autor, dar şi despre opera scriitoarei Marguerite Duras. Este, printre altele, şi artist muzician, mai exact autoare de piese, compozitoare şi interpretă. În spectacolele concepute şi susţinute de Wafa Ghorbel se îngemănează şi îşi răspund muzici orientale şi occidentale.

ISBN 978-973-37-2649-4 Categorii: ,

Autor: Ghorbel Wafa

Descriere

Traducere din limba franceză de Liliana FOȘALĂU

 

Parcurgem cu nestăvilită emoţie, când dureroasă, când juisivă, adesea foarte puternică, nu fără anxioase întrebări, acest labirint psihologic foarte complex şi mai degrabă sumbru în care ne introduce tânăra romancieră tunisiană bilingvă, Wafa Ghorbel, oferindu-ne spre lectură romanul său Iasomia neagră. Este vorba despre un roman răscolitor, în care imaginea unei sfâşieri brutale produse în trupul şi-n sufletul celei care scrie pluteşte în toate pliurile şi straturile naraţiunii întunecate de monstrul  pe urmele căruia a pornit, dar iluminată, în acelaşi timp, de frumuseţea expresiei verbale vii şi pătrunzătoare, construită majoritar într-o sintaxă redusă şi incisivă, presărată cu puncte de suspensie şi tăceri, cu lucruri nespuse, care solicită în permanenţă cititorul, pentru ca el să poată completa prin propria imaginaţie tot ceea ce această modalitate de expresie „perforată”, cunoscută prin predilecţia pentru aluzie şi nerostit, învăluie într-o grăitoare tăcere.

Ridha BOURKHIS

 

Iasomia neagră este o poveste din O mie şi una de nopţi în care Frumoasa nu menajează deloc Bestia şi nici nu încearcă să o îmblânzească. Este un rechizitoriu emoţionant şi copleşitor îndreptat împotriva asasinilor copilăriei, a răpitorilor şi violatorilor de inocenţă.

Badreddine BEN HENDA

 

O tânără femeie adresează trei scrisori unui bărbat a cărui identitate va fi dezvăluită încetul cu încetul. Ni se înfăţişează astfel trei momente diferite ale vieţii ei, alcătuite din întâlniri, iubire, speranţă, coşmaruri, îndoieli, frustrări, despărţiri. Vorbindu-i despre fiinţa ei sfâşiată între doi bărbaţi, două ţări, două limbi, ea îl situează în adâncul acestei răni deschise care constituie simultan vulnerabilitatea şi forţa ei nebănuită. Ne invită, alături de misteriosul destinatar al scrisorilor, într-o căutare a sufletului, o călătorie subterană tumultuoasă a cărei muzică, ale cărei miresme sunt când ameţitoare, când apăsătoare. Supusă şi revoltată, această femeie se îndârjeşte să se elibereze de memoria sa, de carnea sa, de propria identitate.

Additional Information

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Iasomie neagră”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top