Fata cu ochii de lună

Fata cu ochii de lună

38.00 lei

Diana Dobriţa BÎLEA este absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice şi ale Comunicării, secţia Jurnalism.

Membră a Uniunii Scriitorilor din România din anul 2018.

Realizatoarea, din anul 2016 până în 2022, a rubricii permanente Breviar editorial la revista Pro Saeculum.

În prezent, redactor la revista Ex Ponto şi membră în colegiul de redacţie al revistei Poezia.

Colaborări cu proză/ eseu/ cronică literară la revistele: Ateneu, Convorbiri literare, Scriptor, Mişcarea literară, Hyperion, Acolada, Argeş, Nord Literar, Conta, Feed Back, Rotonda valahă, Caligraf, Litere, Plumb, Vatra veche, Actualitatea literară, Banchetul.

Volume publicate (selectiv): Iubirea urcă muntele, roman, Editura Europolis, 2004 (reeditat la Editura Ex Ponto, 2015); De ce iubim?, roman, Editura Ex Ponto, 2015; Dragoste şi război, roman, Editura Tipo Moldova, 2016; Îngerul Linei, roman, Editura Ex Ponto, 2016; Omul dintre două lumi, roman, Editura Ex Ponto, 2017; Impresii de călătorie în lumea cărţilor, cronici literare, Editura Ex Ponto, 2018; Fântână în cer, roman, Editura Ex Ponto, 2019; Însetatele prigorii, roman, Editura Ex Ponto, 2021.

Premii importante: Premiul pentru ESEU. COMENTARII LITERARE al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, pentru Impresii de călătorie în lumea cărţilor, Editura Ex Ponto, 2018; Premiul pentru PROZĂ al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România pentru romanul Fântână în cer, Editura Ex Ponto, 2019.

 

  • An apariţie:: 2023
  • Format:: A5
  • Număr de pagini:: 268
ISBN 978-973-37-2626-5 Categorii: ,

Autor: Bîlea Diana Dobriţa

Descriere

Roza Ventura devine sursa inspiraţiei pentru visata operă perfectă – lucrarea Domnişoara Wind Rose. Dar el e prins de o avalanşă şi rămâne orb şi fără o parte a antebraţelor. Încearcă să se sinucidă, nu-i reuşeşte. Orb şi cu proteze cu simţ tactil, pipăind şi cu obrajii, şi cu fruntea etc., începe să sculpteze până când ajunge să lucreze la Domnişoara Wind Rose. Chinurile artistului se accentuează când îşi dă seama că e greu să surprindă misterul adevăratei Wind Rose. Îi reuşeşte o lucrare remarcabilă, dar simte că lipseşte ceva pentru ca aceasta să fie desăvârşită. Pleacă în Peru la şamanii shippibo, unde are experienţe inedite, se reechilibrează interior şi i se revelează ceea ce-i lipseşte Domnişoarei Wind Rose: anumite culori/ nuanţe inefabile – pe care le vede cu ochii minţii.

 

Mă bucură reuşita scriitoarei Diana Dobriţa Bîlea. Dacă cineva mă bănuieşte de solidaritate feminină, ţin să reamintesc că un bărbat celebru din alte vremuri era şi el un luptător activ pentru emanciparea femeilor, cărora le urmărea cu atenţie scrisul. A făcut‑o cu Hortensia‑Papadat Bengescu, Otilia Cazimir, Lucia Mantu ori cu Henriette Yvonne Stahl. Este vorba despre criticul literar Garabet Ibrăileanu, pe care l‑am evocat pentru simetrie.

Lucia CUCIUREANU

 

 

Jocul verosimil neverosimil al scriiturii este un risc pe care Diana Dobriţa Bîlea îl trimite ca să-şi încerce norocul la ruleta rusească; un risc gestionat fericit.

Ion FERCU

 

Cu o voce feminină puternică şi formată în tehnica scriiturii romaneşti, Diana Dobriţa Bîlea pare că deţine ştiinţa şi arta întâlnirilor comunitare, ale comentariilor şi disputelor conversative,

adică al dialogului dramatic, intelectual, înalt argumentativ.

Aureliu GOCI

Recenzii

  1. Junimea

    Titi DAMIAN, cronică literară: Fata cu ochi de lună, în revista „Ex Ponto”, nr. 1-2 (80-81)/ ianuarie-iunie 2024, pp. 136-141, despre volumul Diana Dobrița BÎLEA, Fata cu ochi de lună, Junimea, colecția „”, 2023.
    https://usr-dobrogea.ro/wp-content/uploads/2024/06/Revista-Ex-Ponto_Ianuarie-Aprilie_2024_web_reduced-1.pdf

  2. Editura Junimea

    Carmen NEMȚU, Călătorie cu o sirenă cu părul auriu și ochi de chihlimbar, în revista „Arca”, nr. 3/ 2023, despre volumul Diana Dobrița BÂLEA, Fata cu ochi de lună, Iași: Junimea, Colecția „Ficțiune și infanterie”, 2023;
    https://ccja.ro/wp-content/uploads/2023/08/site_Arca_3_2023.pdf

  3. enachedenisa

    Am citit toate cartile autoarei Diana Dobrita Bilea. “Fata cu ochii de luna” urmeaza linia altor romane ale sale, precum “Omul dintre doua lumi” si “Fantana in cer”. Foarte bine scris, foarte interesant, tine cititorul cu sufletul la gura. Mi-a placut!!!

Adaugă o recenzie

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top