Valori creștine și patologii sociale. De la forma mentis la modus vivendi

Valori creștine și patologii sociale. De la forma mentis la modus vivendi

44.00 lei

Nicu GAVRILUŢĂ este profesor universitar doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Sociolog, antropolog şi eseist. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost preşedinte şi vicepreşedinte al Societăţii Sociologilor din România.

A publicat 16 cărţi de autor şi 5 volume în calitate de coautor. Împreună cu Vasile Bănescu a publicat volumul Homo religiosus şi simulacrele realităţii (Bucureşti, Editura Eikon, 2019). În 2017 i s-a acordat premiul pentru eseu de către Uniunea Scriitorilor, Filiala Iaşi, şi premiul ,,Vasile Conta” al Academiei Române pentru volumul Mit, magie şi manipulare politică (Iaşi, Editura Institutul European, 2015). În 2024 i s-a acordat premiul ,,Constantin Noica” de către Academia Oamenilor de Ştiinţă din România pentru volumul De ce ne plac supereroii? Mitologia şi simbolistica filmelor Marvel (Iaşi, Editura Polirom, 2022).

 

 

Vasile BĂNESCU este absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din București, al studiilor de doctorat din cadrul Facultății de Litere a Universității București, bursier al Institutului Bisericilor Răsăritene („Ostkirchliches Institut”) din Regensburg și al Universității „Ruprecht Karl” din Heidelberg, Germania, profesor de Istoria Religiilor, realizator de emisiuni culturale în televiziune și publicist angajat în dezbateri publice pe teme religioase, culturale și sociale.

A fost consilierul președintelui Societății Biblice Interconfesionale din România (2003-2009), consilier patriarhal (2009-2024), purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române (2015-2024) și consilier în cabinetul demnitarului la Secretariatul de Stat pentru Culte (iulie-decembrie 2024). Din decembrie 2024 este membru al Consiliului Național al Audiovizualului. Împreună cu Nicu Gavriluță a publicat volumul Homo religiosus și simulacrele realității (București, Editura Eikon, 2019).

 

  • An apariție: 2025
  • Format: A5
  • Număr de pagini: 230
ISBN 978-973-37-2865-8 Categorii: ,

Autor: Nicu Gavriluţă; Vasile Bănescu

Descriere

Acest volum de dialoguri culturale are la bază o serie de emisiuni difuzate pe postul de televiziune „Trinitas TV” în perioada septembrie 2020 – iulie 2024. Valori creştine şi patologii sociale este o carte de dialoguri între un teolog şi jurnalist (Vasile Bănescu) şi un sociolog şi antropolog al religiilor (Nicu Gavriluţă).

Volumul este o nouă mărturie publică a doi vechi prieteni şi intelectuali creştini despre memorie şi identitate; suferinţă şi eroism; secularizare şi surogate religioase; timp şi senectute; magie şi dar; credinţă şi minuni; fidelitate, recunoştinţă şi mutilarea progresivă a limbii române.

Crezul nostru comun este acela că asumarea totală a valorilor creştine este una terapeutică. Ea ne poate vindeca de amăgitoarele derapaje culturale şi de periculoasele patologii sociale. Terapiile pe care le propunem sunt credinţa în Dumnezeu şi temeinica învăţătură de carte; devoţiunea faţă de oamenii exemplari, adevărate modele de viaţă; discernământul şi spiritul critic; gândirea liberă şi rostirea responsabilă; ironia fină şi umorul detaşat.

Cartea de faţă se doreşte a fi un fericit mariaj între convingerile noastre personale şi încercarea de a le internaliza, transpunându-le în fapte de viaţă. De aceea, subtitlul ,,De la forma mentis la modus vivendi” ni s-a părut că poate surprinde concis parcursul devenirii noastre lăuntrice, cuprinse între formarea intelectuală prin cultivarea minţii şi rafinarea persoanei morale prin unirea raţiunii cu „raţiunile inimii” în actul descoperirii de sine şi a întâlnirii festive cu Celălalt.

Autorii

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Valori creștine și patologii sociale. De la forma mentis la modus vivendi”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top