Pe urmele lui Dosoftei în Galiția. În căutarea tezaurului Mitropoliei Moldovei
Autor: Scărlătescu Doru
44,00 lei
Doru SCĂRLĂTESCU, născut la 18 aprilie 1937, în comuna Corbu, judeţul Olt.
Studii liceale, la Slatina, şi universitare, la Iaşi. Profesor, din 1958, în învăţământul secundar, Vatra Dornei şi Tecuci, din 1973, la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Debut publicistic în revista Contemporanul,1968, şi editorial cu monografia Geo Bogza, 1983, la origine teză de doctorat.
Colaborează cu studii, articole, recenzii pe teme de cultură generală, literatură, didactică la România literară, Viaţa Românească, Limbă şi literatură, Ateneu, Pagini dunărene, Orizont, Studii eminesciene, Convorbiri literare, Cronica, Revista română, Poezia, Dacia literară, Contact internaţional, Scriptor, Hyperion, Expres cultural, Bucovina literară, Baadul literar, Tecuciul literar-artistic ş.a.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Cărţi publicate: Critică şi istorie literară: Geo Bogza, Bucureşti, Minerva, 1983; Semne şi simboluri, Iaşi, Cronica, 1995; Istoria literaturii române, I, Epoca Junimii; II, Eminescu, Botoşani, Geea, 1995; Eminescu şi universul artei, Iaşi, A92, 1995; Eminescu şi religia, Iaşi, Timpul, 2000; Odiseea cuvîntului, Prolegomene la o hermeneutică a textului sacru, Iaşi, Timpul, 2003; Literatura şi celelalte arte, Iaşi, Timpul, 2005; Eminescu şi ispitele eminescologiei, Iaşi, Junimea, 2018; Cercul şi sfera. Lecturi eminesciene, Iaşi, Junimea, 2022.
Versuri: Apocrife la Cartea Facerii, Iaşi, Junimea, 2012.
Descriere
În privinţa biografiei lui Dosoftei, Întâistătător al Bisericii moldovene, scriitor eclesiastic universal, întemeietor de stih românesc, avem date sigure, bazate pe documente, pentru o bună parte a ei, dar ceva mai sărace şi mai evazive, pentru perioada ultimilor săi ani de viaţă, şapte, din Galiţia poloneză, unde a fost dus, odată cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou Suceveanul şi cu tezaurul mitropolitan, silit, zic unii, de bună voie, zic alţii, de regele Ioan Sobieski, la finalul campaniei sale militare moldovene dezastruoase, din 1686. Povestea acestui tezaur sacru, relicve, odoare, tipărituri, manuscrise şi documente bisericeşti, plasate iniţial la Zolkiew, în Polonia, rătăcite apoi în labirintul mişcător care e istoria Europei Centrale, e lungă şi complicată şi, mergând pe urmele cărturarilor români porniţi în căutarea lui, încercăm în cartea de faţă să o descurcăm, aducând-o, după puterile noastre, în mai plină lumină.
Autorul
Mă rog, Dumnezăul mieu, tu să-m socoteşti
Rugămintea ce mă rog şi să o priimeşti.
Când strig de la margine, de preste hotari,
Tu, Doamne, să mă auz la svântul oltari.
Şi când sunt în voie rea, tu să nu mă laş,
Ce pre stâncă să mă sui la al tău sălaş.
Şi povaţă tu să-m fii, cale de scăpat
Despre faţă de pizmaş, razăm şi turn nalt,
Petrecând în casa ta-ntr-acoperemânt,
Supt svânta ta aripă, viaţă pre pământ.
Că tu, Doamne, îmi-asculţ rugă ce grăiesc
Şi mi-ai dat cu svinţii tăi parte să trăiesc…
Dosoftei, Psaltirea în versuri, Uniev, 1673
Informații suplimentare
| An apariție | 2024 |
|---|---|
| Format | 17 x 24 cm |
| Număr de pagini | 148 |
