M. EMINESCU – Gânditor privat şi gazetar cu „metod ştiinţific”
Autor: Dur Ion
60,00 lei
Ion DUR – studii universitare şi doctorat la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti. Profesor şi decan la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, conducător ştiinţific de doctorat la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar de Nord Baia Mare, Facultatea de Litere. I-au fost acordate opt premii de către Filiala din Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România, a obţinut Premiul „Mircea Florian” pentru Filosofie al Academiei Române.
Scrieri: peste douăzeci de volume de eseuri filosofice, unele dintre ele fiind monografii despre Nae Ionescu, Noica, Cioran, Vasile Băncilă, Horia Stamatu. Debut editorial cu Exerciţii de recunoaştere (Scrisul Românesc, 1992); cartea cea mai recentă: Gramatică şi cinste. De la Eminescu la Sandu Tudor. Opt lecţii de gazetărie (Pro Universitaria, 2024).
Cărţi în engleză: Cioran. A Dionysian with the voluptuousness of doubt (Vernon Press, 2019); Horia Stamatu – the publicist. POST-RESTANT (Lambert Academic Publishing, 2020); Vasile Băncilă. An ethnic-spiritualist metaphysics banned the totalitarian regime (Vernon Press, 2022).
Traduceri: Hannah Arendt: Originile totalitarismului (în colaborare cu Mircea Ivănescu; Humanitas, 1994) şi Crizele republicii (în colaborare cu D.-I. Cenuşer; Humanitas, 1999).
Premii: Premiul „Octavian Goga”, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sibiu
Marele Premiu Național "Mihai Eminescu" pentru exegeză eminesciană pe 2024, acordat la Festivalul Mihai Eminescu, Suceava-Putna, ianuarie 2025
Descriere
Cercetând onest, tematic şi stilistic, gazetăria eminesciană şi parcurgând documentat, cu elan hermeneutic, „treptele receptării”, Ion Dur poate conchide, îndreptăţit, că acest „creator de răscruce” ne-a ştanţat fiinţa naţională, devenind „o funcţie a culturii noastre”, instaurând eminescianismul matricial. Ni se oferă, decodând răbduriu „gândirea fondatoare” şi cântărind „faliile de sens”, un Eminescu în mărime naturală, trecând vămile tuturor epocilor şi ideologiilor. Adică „redat lui însuşi”, ca gânditor privat şi publicist cu „metod” ştiinţific („cel dintâi gazetar român profesionist”), îngemănând strategia retorică cu armătura pozitivistă, făcând jurnalism „ca şi cum ar scrie literatură”. Un conservator sui generis (înţelegând conservatorismul ca un mod de a vedea lumea), un analist instruit („din sursele moderne ale vremii”), urmărit în posteritate de un cumul de etichete (paseism, reacţionarism, xenofobie, antisemitism). Aprig disputat, aşadar confiscat, decontextualizat, castrat, desfigurat, reciclat politic, actualizat abuziv etc., Eminescu a fost – ca valoare de întrebuinţare – folosit în fel şi chip. Ion Dur demontează cu acribie aceste „jocuri de imagine”, polemizează răspicat, rosteşte ferm – într-o lume turmentată, centrifugă – „propoziţii esenţiale”, mereu atent la triada text/ context/ subtext. Şi ne asigură că, într-o posteritate vie, idolatrizat şi clişeizat de admiratori, considerat „expirat”, mumificat de ceata denigratorilor, manelizat şi protocronizat în agora electronică, Eminescu rămâne o prezenţă veghetoare.
Adrian Dinu RACHIERU
Scenariul hermeneutic al cărţii de faţă este alcătuit din două părţi complementare, cu idei care circulă subreptice dintr-un loc într-altul. Unei serii de constante ale gândirii private eminesciene îi urmează o analiză pe textul gazetăresc (soluţia critică legitimă şi onestă recunoscută şi de cel mai important critic: Nicolae Manolescu), operaţie care constituie în fapt o lecţie de anatomie făcută pe silogismele fundamentale, nu o dată tensionate, formulate de publicistica unui gazetar lucid, tragic de lucid, spirit creator profund, contradictoriu ca orice geniu viu, un om de presă, un profesionist care a scris în ziare şi reviste într-o cheie aparte: ca şi cum ar face literatură.
Informații suplimentare
| An apariție | 2024 |
|---|---|
| Format | A5 |
| Număr de pagini | 476 |






