Unificarea României după 1918

Descriere

Unirea din 1918 a reprezentat începutul unei noi perioade în istoria poporului român în care obiectivul principal a devenit consolidarea unităþii teritorial-politice prin: făurirea unei economii unitare incluzând Vechiul Regat şi provinciile unite, ceea ce însemna existenþa aceleiaşi structuri a proprietăþii, o monedă unică, sistem unitar de credit şi fiscal, de transport şi comerþ, circulaþia liberă a capitalului şi forþei de muncă pe teritoriul statului; organizarea unitară a structurii politice, adică existenþa câte unui singur organ suprem al puterii executive,  legislative, judecătoreşti, o legislaþie unică, un sistem de partide politice reprezentând interesele populaþiei de pe întreg teritoriul naþional; promovarea unităþii culturale prin instituþii (şcoală, biserică etc.), asociaþii culturale şi instrumente (limbă, norme sociale) adecvate.

Constituţia din 1923

Art.1. Regatul României este un stat naţional, unitar şi indivizibil.

Art.2. Teritoriul României este nealienabil. Hotarele statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi.

Art. 3. Teritoriul României nu se poate coloniza cu populaţiuni de gintă străină.

Art. 5. Românii, fără deosebire de origină etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea învăţă-mântului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociaţie şi de toate drepturile stabilite prin legi.

Art. 22. Libertatea conştiinţei este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate şi protecţiune, întrucât exerciţiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri şi legilor de organizare ale statului. Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti. Biserica ortodoxă română fiind religia marii majorităţi a românilor este biserică dominantă în statul român; iar cea greco-catolică are întâietate faţă de celelalte culte.

Art. 33. Toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă.