Unificarea României după 1918
Autor: Lazăr Traian D.
38,00 lei
Traian D. LAZĂR, născut la 19 noiembrie 1941 în satul Iacobeni, judeţul Botoşani. Profesor de istorie şi membru al Uniunii Scriitorilor din România
Volume publicate (selectiv): Iuliu Maniu şi serviciile secrete, Bucureşti, Editura Mica Valahie, 2006; Jurnalul regelui Mihai I de România, vol I (1921-1940), Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2011; I.L. Caragiale şi N. Iorga în noi ipostaze, Editura Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga” Ploieşti, 2012; Noutăţi de istorie şi critică literară, Iaşi, Casa editorială Demiurg plus, 2013; Primarul şi primăria Ploieşti la 1960, Editura Ploieşti-Mileniul III, 2014 (ăn colaborare cu Petre Vâlcu); Scrisori din exil. Arhiva literară Basarab Nicolescu, Editura Curtea Veche, 2015 (în colaborare cu Raluca Andreescu); Constantin Mănescu şi vechea mişcare socialistă, Editura Ploieşti-Mileniul III, 2015; Theodor Pâslaru. Povestiri şi istorisiri din trecut (1909-1917), Iaşi, Editura Junimea, 2017 (volum îngrijit în colaborare cu C. Dobrescu); Regele Ferdinand. Acţiunea militară pentru Marea Unire 1916-1917, Editura Ceconi; Traian Eremia Grigorescu, Însemnări din Războiul Întregirii, Iaşi, Editura Junimea, 2019; Arhiva literară Basarab Nicolescu. Scrisori de la Grigore Arbore, (1968-1982), Iaşi, Editura Junimea, 2020; Ştefan Gheorghiu. Constantin Mănescu. Panait Istrati. A treia generaţie de socialişti, Editura Ploieşti-Mileniul III, 2021.
Descriere
Unirea din 1918 a reprezentat începutul unei noi perioade în istoria poporului român în care obiectivul principal a devenit consolidarea unităþii teritorial-politice prin: făurirea unei economii unitare incluzând Vechiul Regat şi provinciile unite, ceea ce însemna existenþa aceleiaşi structuri a proprietăþii, o monedă unică, sistem unitar de credit şi fiscal, de transport şi comerþ, circulaþia liberă a capitalului şi forþei de muncă pe teritoriul statului; organizarea unitară a structurii politice, adică existenþa câte unui singur organ suprem al puterii executive, legislative, judecătoreşti, o legislaþie unică, un sistem de partide politice reprezentând interesele populaþiei de pe întreg teritoriul naþional; promovarea unităþii culturale prin instituþii (şcoală, biserică etc.), asociaþii culturale şi instrumente (limbă, norme sociale) adecvate.
Constituţia din 1923
Art.1. Regatul României este un stat naţional, unitar şi indivizibil.
Art.2. Teritoriul României este nealienabil. Hotarele statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi.
Art. 3. Teritoriul României nu se poate coloniza cu populaţiuni de gintă străină.
Art. 5. Românii, fără deosebire de origină etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea învăţă-mântului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociaţie şi de toate drepturile stabilite prin legi.
Art. 22. Libertatea conştiinţei este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate şi protecţiune, întrucât exerciţiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri şi legilor de organizare ale statului. Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti. Biserica ortodoxă română fiind religia marii majorităţi a românilor este biserică dominantă în statul român; iar cea greco-catolică are întâietate faţă de celelalte culte.
Art. 33. Toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă.
Informații suplimentare
| An apariţie: | 2023 |
|---|---|
| Format: | A5 |
| Număr de pagini: | 248 |
