Moştenitorii

Moştenitorii

44.00 lei

Dorina GEORGESCU este o romancieră română, născută pe 10 martie 1965.

A absolvit Facultatea de Fizică la Universitatea din Bucureşti (1988).

A scris trei cărţi, publicate în România, care au fost traduse în limba franceză:

Weekend gratis, Edituri Junimea, 2013 (în limba franceză: Week-end gratis, Editura Edilivre, 2019 – traducere din limba română de Mariana DECLOSSE).

Ţărmul sculptat, Editura Semne, 2015 (în limba franceză: Le Rivage sculpté, Editura Edilivre, 2021 – traducere din limba română de Mariana DECLOSSE).

Popasul clownului, EdituraSemne, 2019 (în limba franceză: La halte du clown, Editura Spinelle, traducere din limba română de Gabriela DANOUX).

A câştigat două premii literare regionale în România, în 2013 şi 2015.

  • An apariție: 2025
  • Format: A5
  • Număr de pagini: 218
ISBN 978-973-37-2959-4 Categorii: ,

Autor: Georgescu Dorina

Descriere

Romanul este unul citadin. În plus, este din specia romanului contemporan. De fapt, el se adresează actualităţii, divagând şi/cu despre visul american. Mirajul Statelor Unite, al libertăţii, însufleţeşte şi personajele din aceste pagini. De asemenea, firul narativ transgresează medii sociale diferite, luând în calcul poveşti mirobolante, legate de viaţa la ţară, plecarea în mirajul Occidentului îndepărtat, are – deci – anvergura necesară, creând (şi) cadrul unor dezvoltări potenţiale de materie epică. Dorina Georgescu are suflu epic – şi asta e bine. Că este doar pe o buclă a evoluţiei sale, asta este iarăşi evident pentru oricine îi citeşte paginile. Moştenirea are şi rolul/tâlcul de moştenire spirituală, iar Moştenitorii asta, de fapt, moştenesc: un destin, în lumea largă, unul care s-a urzit din România, deci are, într-un fel, specific naţional.

Mihail GĂLĂŢANU

 

Neîndoielnic autoarea (Dorina Georgescu) cunoaşte destul de exact ingredientele din care se poate prepara un roman de succes…

Octavian SOVIANY

 

Iubirea este un joc interactiv sofisticat pentru pământeni.

Așadar, am considerat că devine rezonabil să-mi exersez răbdarea, admițând că legătura noastră va fi, într-un fel sau altul, deslușită de viitor.

Ca o concluzie, aș putea să afirm că această escapadă departe de România, parcă mi-a înghiontit un pic gândurile care mă stăpâniseră în ultima vreme. În Spania am reînceput să zâmbesc și am simțit acel impuls magic ce te asigură că ești viu.

Poate voi reuși curând să-mi aliniez dorințele cu limitele și voi accepta că nu mai ești aici. Mi-aș dori să devin mai înțeleaptă.

Acum plec la București, însă diseară voi reveni la Sprințișani. Îmi e dor de ulițele satului.

În acest anotimp îmi place să mă plimb pe înserat, să simt aerul cald în care se amestecă mirosul de verdeață cu cel de praf și cu un iz subtil de lapte care se propagă dinspre gospodăriile pe lângă care trec.

Autoarea

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care scrii o recenzie pentru „Moştenitorii”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top