Vorbitorul de umbră. O poveste / El hablador de sombra. Una historia

Vorbitorul de umbră. O poveste / El hablador de sombra. Una historia

Vorbitorul de umbră. O poveste / El hablador de sombra. Una historia

36.00 lei

Valentin TALPALARU s-a născut la 15 mai 1953 în oraşul Tg. Frumos. Debutează în revista liceului, Mioriţa, revistă premiată la concursul naţional al revistelor şcolare. A absolvit Facultatea de Filologie din Iaşi, secţia română-franceză iar în 2008 obţine titlul de doctor în ştiinţe filologice al aceleiaşi universităţi.

Este profesor de limba şi literatura franceză, ulterior metodist la Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” din Iaşi, inspector la Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Iaşi şi, din 2001, muzeograf la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Iaşi. Începând din 2005 realizează la Studioul de Radio Iaşi emisiunea „Convorbiri literare”.

Debutează în 1974 la revistele Cronica şi Convorbiri literare.

Participă la Festivalurile de Poezie de la Struga (Macedonia de Nord), Kartal şi Izmir (Turcia), Chişinău (Republica Moldova) şi din ţară. Obţine numeroase premii la festivalurile de poezie din ţară şi Republica Moldova, la care se adaugă şi cele acordate de Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România. Este prezent în antologii din Macedonia de Nord, Turcia, Franţa.

 

Valentin TALPALARU nace el 15 de mayo de 1953 en la ciudad de Tîrgu Frumos. Publica en Mioriţa (La cordera), revista premiada en el concurso nacional de revistas estudiantiles. En 1972 se matricula como estudiante en la Facultad de Filología de Iaşi, en la sección de rumano – francés, y en 2008 obtiene el título de doctor en Filología por la misma Universidad.

Es profesor de lengua y literatura francesas en Botoşani y luego profesor-inspector en la Biblioteca “Gh. Asachi” del Distrito de Iaşi, inspector en el Departamento de Cultura del Distrito de Iaşi y desde el 2001 trabaja como museógrafo en el Museo Nacional de la Literatura Rumana de Iaşi. Desde 2005 realiza en el Estudio de Radio Iaşi el programa „Convorbiri literare” (Conversaciones literarias).

Hace su debut en 1974 en las revistas Crónica y Conversaciones literarias, gracias a Magda Ursache y a Ioanid Romanescu, publicando después en la mayoría de las revistas literarias del país.

Participa como invitado en los Festivales de Poesía de Struga (Macedonia del Norte), Kartal e Izmir (Turquía), Chisinau (República de Moldavia) y a nivel nacional. Obtiene numerosos premios en los festivales de poesía de Rumanía y de la República de Moldavia, así como premios otorgados por la Sección Iaşi de la Unión de Escritores de Rumanía. Sus poemas aparecen en antologías publicadas en Macedonia del Norte, Turquía, Francia.

  • An apariție: 2025
  • Format: 14,5 x 16 cm
  • Număr de pagini: 82
ISBN 978-973-37-2943-3 Categorii: ,

Autor: Talpalaru Valentin

Descriere

Traducere în limba spaniolă de Simona LEONTI

 

Valentin Talpalaru spune deja povestea oricărui muritor, a unui muritor – poet, fireşte, care, filtrând şi respirând altfel decât „restul lumii” esenţele şi adâncurile, îţi îmbracă propria cămaşă de viaţă ca un străin de propria-i viaţă „sau ce-o fi aceea”, „pe care i-o povestea/ ba unul/ ba altul”. E povestea celui care încearcă să se încapă în propria cămaşă şi în propria poveste, încercând să şi-o ajusteze, să pună în rama – cruce care i-a fost hărăzită un tablou pe care să-l îmblânzească în tonuri şi nuanţe pe care le dibuieşte, le adulmecă, ştie că sunt acolo, dar nu sunt ale lui. E de fapt, încercarea de a-şi ciopli crucea, care nu e decât una.”

*

Valentin Talpalaru cuenta ya la historia de cualquier ser humano mortal, la de un ser humano mortal que además es poeta, claro, un ser que filtra y respira de otra forma que “los demás” las esencias y los abismos, un ser que viste tu propia camisa vital como alguien al que le resulta extraña su propia vida “o lo que eso fuera”, “que le contaba/ uno/ otro”. Es la historia de aquel que intenta hacerse caber en su propia camisa y en su propia historia, intentando ajustarla, colocar dentro del marco – cruz que le fue destinado un cuadro por ablandar, de tonos y matices que va desdibujando, olfateando, sabe que están allí, pero no son suyos. Es, realmente, el intento de tallar su propia cruz – y en realidad solo hay una.

Cristina SCARLAT

Post Views: 49

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care scrii o recenzie pentru „Vorbitorul de umbră. O poveste / El hablador de sombra. Una historia”

Produse similare

Toggle Sliding Bar Area

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

0
    0
    Coșul dvs.
    Coșul dvs. este golReveniți la magazin
    Continuați cumpărăturile
    Go to Top