Niciodată fața cealaltă / Nunca la otra cara

Niciodată fața cealaltă / Nunca la otra cara

36.00 lei

Radmila POPOVICI, poetă, scriitoare, textieră. S-a născut la 31 august 1972 în satul Floriţoaia Veche, Republica Moldova. Absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Chişinău, este membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi din România.
A scris versuri pentru sute de melodii, pentru spectacole de muzică şi teatru. Poeziile sale au fost traduse în limbile: franceză, italiană, germană, spaniolă şi engleză. A participat la Târguri de carte, inclusiv la cele de la Paris şi Frankfurt. În 2017 a realizat volumul de interviuri Reconstituiri cu Ileana Popovici (Editura Adenium) – un dialog cu mătuşa ei, care este o personalitate notorie în televiziunea, muzica şi cinematografia românească. Poetul Christian W. Schenk a tradus în limba germană o selecţie de poezii de Radmila Popovici. În anul 2018 a publicat Apa care îşi bea mâinile (Editura Junimea), iar în 2020, la aceeaşi editură, apare şi volumul de poeme L’eau qui boit ses mains, tradus în franceză de Victoria Sicorschi. În anul 2021 a lansat un volum de micropoeme PoEsenţe, în colaborare cu renumitul pictor Lică Sainciuc (Editura Cartego), pe care l-a prezentat la Salonul de carte de la Frankfurt. Cele mai recente cărţi de poezii ale autoarei, ilustrate de plasticianul Teodor Buzu, sunt: Vene şi artere (Editura Arc, 2020), Fără escale (Editura Epigraf, 2022) şi N ceruri odată (Editura Junimea, 2022).
În 2023, Ministerul Culturii din Republica Moldova i-a acordat Premiul Constantin Stere în domeniul literaturii pentru anul 2022, pentru spectacolul muzical-poetic La început a fost liniştea.

 

Radmila POPOVICI, poeta, escritora, compositora. Nació el 31 de agosto de 1972 en el pueblo de Floriţoaia Veche, en la República de Moldavia. Cursó los estudios de la Facultad de Letras de la Universidad Estatal de Moldavia. Es miembra de la Unión de Escritores de la República de Moldavia y de la Unión de Escritores de Rumanía.
Compuso los versos para centenas de canciones, así como los de varios espectáculos de música y teatro. En 2008 debutó con el poemario «Mi-s» (publicado en la Editorial Prut). Sus poemas fueron traducidos al francés, italiano, alemán, español e inglés. Participó en numerosas Ferias del libro, incluso en las de París y Fráncfort, con poemarios publicados en la Editorial Vinea, traducidos al francés: Iseult arrive (Intimatum), en la traducción de Olivier Martin-Grâce; Unique (Unicat), en la traducción de Victoria Sicorschi; La laide (Urâta), en la traducción de Sorin Barbul. En 2017 publicó el volumen de entrevistas Reconstituiri cu Ileana Popovici (Editorial Adenium) – un diálogo con su tía, una gran personalidad de la televisión, la música y la cinematografía rumanas. El poeta Christian W. Schenk tradujo al alemán un acopio de poemas de Radmila Popovici – Geronnene wege (Cărări închegate) (Editorial Dionysos, Rhein, 2019). En 2018 publicó Apa care îşi bea mâinile (Editorial Junimea), y en 2020, en la misma editorial, se publicó el poemario L’eau qui boit ses mains, traducido al francés por Victoria Sicorschi. En 2021 lanzó un tomo de micropoemas, PoEsenţe, en colaboración con el famoso pintor Lică Sainciuc (Editorial Cartego), que presentó en la Feria del libro de Fráncfort. Los poemarios más recientes de la autora, ilustrados por el artista plástico Teodor Buzu, son: Vene şi artere (Editorial Arc, 2020), Fără escale (Editorial Epigraf, 2022) y N ceruri odată (Editorial Junimea, 2022).
En 2023, el Ministerio de la Cultura de la República de Moldavia le otorgó el Premio Constantin Stere de literatura del año 2022, por el espectáculo musical y poético La început a fost liniştea.

  • An apariție: 2024
  • Format: 14,5 x 16 cm
  • Număr de pagini: 256
ISBN 978-973-37-2777-4 Categorii: ,

Autor: Popovici Radmila

Descriere

Radmila Popovici avanza por el universo de la Poesía aproximándose elegantemente al eterno texto del mundo, imbricado, con sus mil caras, precisamente en su ser más íntimo. Sus poemas manifiestan el relieve ontológico; sorprenden, en pigmento, los ritmos del candor femenino, a la vez que se hacen eco de una rebeldía dictada por un personalísmo códico ético. Su lirismo pronunciadamente secuencial es el resultado de amplias examinaciones de sus propias efigias, a lo que se añaden las reverberaciones inquietas, a veces espasmódicas, de reiteradas vivencias efervescentes. Abrupta y ambiguamente anunciadas, los dramas existenciales son evocados de forma condensada, proyectándose a través de vivencias auténticas.
Dirigiendo, con la voluptuosidad que la caracteriza, su propio espectáculo, probando, una a una, todas las máscaras, Radmila Popovici vive, con los sentidos agudizados, un imprescindible estado de poesía, que nutre sus raíces en los espacios oximorónicos de la intimidad.

Margareta CURTESCU

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Niciodată fața cealaltă / Nunca la otra cara”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top