Scriptor Anul XI, nr. 1-2 (ianuarie-februarie) 2025 (121-122)

Scriptor Anul XI, nr. 1-2 (ianuarie-februarie) 2025 (121-122)

Scriptor Anul XI, nr. 1-2 (ianuarie-februarie) 2025 (121-122)

Cu un meniu ambițios (Dosar, Interviul ediției, Eșafodaj critic etc.) și colaboratori de talent din generații și orizonturi diferite, noua serie a revistei Scriptor își propune să surprindă portretul intergenerațional și frământările fertile ale celor care investesc încredere în puterea cuvântului scris de a stârni idei, de a transmite emoții, de a afla cum putem să fim împreună în lumea de azi, analizând produsele culturale care o problematizează, citind bună literatură.

An apariție: 2025
Format: 20 x 25 cm
Număr de pagini: 140

ISBN ISSN 2393-0888 nr. 1-2/2025 Categorii: Reviste, Scriptor

Descriere

În 2025, revista Scriptor, editată de editura Junimea, se înnoiește. Trecând pragul a zece ani de apariție neîntreruptă de la înființare, noua serie articulează secțiuni și rubrici inedite, dar coloana vertebrală rămâne cea a unei reviste de literatură și studii culturale, îndreptată spre un public cu sensibilitate culturală în sens larg. Constanța aparițiilor și instinctul de ctitor al fondatorului revistei, scriitorul Lucian Vasiliu, rămân un reper și un îndemn la continuitate.

Cu un meniu ambițios (Dosar, Interviul ediției, Eșafodaj critic etc.) și colaboratori de talent din generații și orizonturi diferite, noua serie a revistei Scriptor își propune să surprindă portretul intergenerațional și frământările fertile ale celor care investesc încredere în puterea cuvântului scris de a stârni idei, de a transmite emoții, de a afla cum putem să fim împreună în lumea de azi, analizând produsele culturale care o problematizează, citind bună literatură. Vă mulțumim că ne citiți!

Redacția Scriptor, serie nouă, 2025:

Director fondator: Lucian Vasiliu

Director editorial: Simona Modreanu

Redactor-șef: Cristina Hermeziu

Secretar general de redacție: Radu Cucuteanu

Redactori: Șerban Axinte, Livia Iacob, Ioan Răducea, Frăguța Zaharia (corectură)

Tehnoredactare: Cezar Baciu

Coperta: Ionuț Broștianu

Post Views: 12

Additional Information

Weight	0.5 kg

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Scriptor Anul XI, nr. 1-2 (ianuarie-februarie) 2025 (121-122)”

Trebuie să fii autentificat pentru a publica o recenzie.

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.