Populaţia romanică din spaţiul est‑carpatic şi relaţiile ei cu slavii în a doua jumătate a mileniului I. O sumară privire istoriografică

Descriere

Chestiunea privind populația romanică de la răsărit de Munții Carpați din a doua jumătate a mil. I și din primele secole ale mil. II, și mai cu seamă cea din spațiul pruto-nistrean, este deosebit de complicată. Ea este ilustrată cel mai bine de situația absurdă în care aceleași așezări și aceleași vestigii ale culturii materiale istoricii români le atribuie populației autohtone, adică romanice, în timp ce istoricii ruși afirmă cu tărie că acestea sunt produse slave, altfel spus, că ar fi mărturii sigure ale prezenței îndelungate, masive și ubicue a slavilor în acest teritoriu.
Iată de ce, înainte de a vorbi despre populația românească timpurie din această zonă, se impune să aflăm de ce chestiunea respectivă este atât de încurcată și dacă examinarea comparativă a celor două puncte de vedere divergente, însoțită de referiri și la alte experiențe de cercetare a acestui fenomen, ar putea să facă oarecare lumină referitor la faptul cine totuși locuia în spațiul est-carpatic în perioada amintită, dar mai ales ce populație predomina numeric în acest teritoriu.