Ion MIRCEA se numără printre membrii fondatori ai grupării de cultură „Echinox” (1968). După absolvirea Facultății de Filologie din Cluj-Napoca (1971), este redactor, apoi redactor-şef al revistei „Transilvania” din Sibiu.
În 1990 preia conducerea Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România.
Este laureatul pentru poezie al primului Festival naţional studenţesc de Literatură (Bucureşti, 1969). Debutează ca poet cu volumul Istm (1971) și continuă cu: Tobele fragede, Copacul cu 10.000 de imagini, Piramida împădurită, Poezii (antologie de autor, 1990), Şocul oxigenului, Pororoca, Manuscrisul din Insula Elefantina, Terra ballerina (antologie de autor, 2012), Materia care ne desparte, Saga păpădiilor (antologie de autor, 2018). Semnează piesele de teatru: Noe care ne străbate memoria e o femeie, distinsă cu Premiul UNITER (1998), și Iisus Nazarineanul (regia artistică: Gavriil Pinte), producţie a Teatrului Naţional Radiofonic (2004). Profilului său de poet și dramaturg i se adaugă volumul de critică literară: Ocolul României în 80 de poeme, cu un jurnal de bord de Ion Mircea (2005), precum și ediția critică: Nichita Stănescu, Invizibilul soare (2007).
A obținut numeroase premii ale Uniunii Scriitorilor din România (1984, 2003), Festivalului „Lucian Blaga” (Cluj, 2004), iar în 2012, la Botoșani, este laureatul Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera omnia. Poezii de Ion Mircea au fost traduse în peste 15 limbi.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.