Solomon Marcus și Limba perfectă

Solomon Marcus și Limba perfectă

33.00 lei

Cassian Maria SPIRIDON s-a născut în Iaşi, Romania.

Absolvent al Facultăţii de Mecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti.

A fondat noua serie a revistei Timpul şi a înfiinţat Editura Timpul, pe care o conduce şi în prezent. A fondat Poezia, revistă de cultură poetică, şi a fost iniţiator, cofondator şi coordonator al Caietelor de la Durău. Din 1995 este director al revistei Convorbiri Literare, Iaşi.

Organizator şi participant la mişcarea conspirativă din 14 decembrie 1989, de la Iaşi, a fost arestat de poliţia politică şi eliberat pe 22 decembrie 1989.

Este membru al PEN-Clubului european şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi.

A debutat (în presa literară) în revistele Amfiteatru şi România literară.

A publicat peste 70 de volume de poezie, critică, publicistică şi eseu.

A primit Premiul Academiei Române pentru poezie, două premii ale Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu şi alte numeroase premii şi distincţii. A fost distins cu meritul Cultural în grad de Comandor.

Invitat şi participant la festivaluri naţionale şi internaţionale de poezie: Festivalul internaţional de Poezie de la Medellin, Columbia, Bienala internaţională de Poezie de la Liège, Belgia, Luna culturii româneşti de la Marsilia, Franţa, Întâlnirea Poeţilor Lumii Latine, Mexic, Festivalul Internaţional de Poezie de la Havana, Cuba, Festivalul de poezie Li Bai – Du Fu, Tianshui, China (unde a primit Premiul Internaţional pentru Poezie), Festivalul internaţional de poezie de la Sète ş.a.

Poezia lui a fost tradusă în peste douăzeci de limbi şi publicată în volume distincte şi diverse antologii.

De acelaşi autor (selectiv): Cezar Ivănescu, un oaspete al Nirvanei, 2016; Metamorfozele lui Nicolae Manolescu, 2019; Iacob Negruzzi la Convorbiri literare, 2019; Nerăbdarea limitelor la Mihai Ursachi, 2021; Gândurile cu vedere ale lui Nichita Stănescu, 2021.

  • An apariție: 2024
  • Format: 11 x 20 cm
  • Număr de pagini: 132
ISBN 978-973-37-2739-2 Categorii: ,

Autor: Spiridon Cassian Maria

Descriere

Vorbind despre transcendenţă ca paradigmă universală, Solomon Marcus, în Convorbiri lite­rare nr. 2, februarie 2014, atenţionează asupra nevoii de transcendenţă ce ne defineşte ca oameni şi, apelînd la etimologia lui transcu al său dincolo, urmat de scand-o/ -um/-ere – a te sui, a te urca, a te căţăra -, ne întoarce la copilărie şi la dorinţa permanentă a copilului de a se căţăra, de a urca – o ambiţie ce trebuie cultivată şi îndrumată. Solomon Marcus este un îndrumător, unul dintre puţinii cunoscători ai limbii perfecte.

Cassian Maria SPIRIDON

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Solomon Marcus și Limba perfectă”

Dezactiveaza titlul coloanei Mega Menu

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top