Așteptând primăvara

Așteptând primăvara

36.00 lei

Dorina RÂULEŢ s-a născut la 28 octombrie 1961, în comuna Dagâţa, judeţul Iaşi. A absolvit Facultatea de Litere, specializarea română-franceză, din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.

Este profesor de limba şi literatura română la Liceul Tehnologic „Petre P. Carp”, Ţibăneşti, judeţul Iaşi. Şi-a dorit să slujească într-o şcoală – nu şcoala pe dânsa – şi să scrie. Îi place munca, iubeşte omul din om şi îi este recunoscătoare lui Dumnezeu pentru darul vieţii.

Volume publicate: E prea multă tăcere, poezii, Junimea, 2007; Lumina din întuneric, roman. Junimea, 2015; Rămâi cu mine, Doamne!, poezii, Cartea Românească Educaţional, 2022.

  • An apariție: 2025
  • Format: A5
  • Număr de pagini: 154
ISBN 978-973-37-2938-9 Categorii: ,

Autor: Râuleț Dorina

Descriere

Aşteptând primăvara este un roman al biruinţei sufletului încercat în magma incertitudinii, sunt ultimele două cuvinte ale cărţii de altfel, şi prin aceasta e şi un roman existenţialist creştin, o mărturisire de credinţă despre puterea plăsmuitoare şi transfiguratoare a hotărârilor din slavă. Acceptate de bunicii şi părinţii săi, uitate poate de fraţii săi ca şi de mulţi dintre trăitori acestui eon, ele sunt reamintite în paginile scrise şi cu sufletul de Dorina Râuleţ, autoarea personaj care străbate un labirint al memoriei, dând samă de angoasele fiinţei şi ale sufletului în drumul spre înseninarea fiindului. Marele oraş de pe Bahlui e cel care hrăneşte iluzii şi certitudini şi pentru autoarea volumului de faţă, în care îşi pune sufletul pe tavă cu o sinceritate şi temeritate cărora cuvine-se să le aducem gratitudinea şi admiraţia noastră, ca semn de recunoaştere firească a bucuriei de citi literatură în sensul ei plenar şi adevărat…

Radu GĂINĂ

 

A doua zi tata m-a dus cu bagajul, hotărându-mi foarte serios la despărţire:

– Ultima oară când mai vin. M-am împrumutat cu bani şi pentru azi, iar eu trebuie să-i întorc cu mâinile acestea. De tine depinde de acum înainte. Înveţi? Termini. Nu? La muncă acasă! Un singur lucru îţi mai spun – nu de două ori – şi bagă-l bine la cap! Să-ţi păstrezi cinstea ca pe lumina ochilor. Pe mine asta mă interesează şi faci ce vrei. Ştii cum este cu cinstea? Ca fata mare! Doar o singură dată şi nu o mai ai, draga tatei! Dumnezeu şi Maica Domnului să te binecuvânteze şi să aibă grijă de tine!

A întors spatele şi a plecat fără a privi în urmă.

Dorina RÂULEŢ

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care scrii o recenzie pentru „Așteptând primăvara”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top