Numărul curent – 125-126 (mai-iunie)
Inteligența Artificială este noua noastră jucărie. Prodigioasă, ne aprinde luminițe de încântare în ochi – cât de inteligentă este!, și ne dă fiori pe șira spinării – este totuși prea inteligentă! (…)
Va veni o zi când ne vom obișnui cu noua jucărie, așa cum, la rândul lor, internetul și rețelele de socializare s-au banalizat, devenind – caz fericit – un instrument de lucru onest. Între timp, o profesiune de credință: toate rubricile din revista Scriptor, fiecare eșafodaj critic în parte, toate formulările splendide, toate rândurile emoționante, toate ezitările, toate partis-pris-urile, toate entuziasmele și toate perplexitățile, toate cele 144 de pagini sunt produse exclusiv de inteligența, sensibilitatea și creativitatea umane. Lectură plăcută!
Numărul curent – 123-124 (martie-aprilie)
EDITORIAL
Cristina HERMEZIU: O ideologie ideală
POEMUL DESENAT
Dragoş PĂTRAŞCU
Liviu ANTONESEI: Povestea timpului. Un vis
OM de CUVÂNT
Livia IACOB: Interviu cu scriitorul Radu ALDULESCU: „Un nou roman e cum ai dospi pâinea. Crucea și metafizica vieții.”
OSMÉ
Charlotte URBAIN: Natalia Gracia-Cetto, arhitect de parfumuri
Marcel PROUST: Proust, fragmente odorante
DOSAR
Conservatorism versus Progresism
Puncte de conjuncție, puncte de disjuncție
Șerban AXINTE: Argument
Nicu GAVRILUȚĂ: Conservatorism vs. progresism. Clarificări conceptuale
Adrian MUREȘAN: Progresism estetic, moderaţie ideologică
Senida POENARIU: Betwixt and between. Toate-s vechi și nouă toate…
Robert ȘERBAN: Care-s de preferat: conservator-progresiștii sau progresist-conservatorii?
Simona MODREANU: Imperiul „moralinei”
Alexandru CĂLINESCU: Atât wokismul frenetic cât și conservatorismul retrograd au un punct comun: dezolanta lipsă de umor
Alexandru MATEI: Esteticul însuși e în curs de a fi regândit
Bogdan O. POPESCU: De la opoziție la complementaritate, de la schimbare la conservare
Tudor CREȚU: Pluralul e esențial
Vasile ERNU: Despre criza reprezentării – de la stânga conservatoare la dreapta revoluționară
Radu CUCUTEANU: Necesitatea dialogului
LIBER ARBITRU
IAȘI, tinerețe fără bătrânețe
Sorina DĂNĂILĂ: Două muceniţe și Raiul lor – Miclăușeni
Miscellanea
Valeriu GHERGHEL: Doctorul Brânzei şi Orhideea de argint
LiteRAME
Oana BOCA STĂNESCU: Tradiţie, modele hibride, autonomie. Cum mai publicăm astăzi?
Confesiuni developate
Lucian VASILIU: Cezar Ivănescu. Poeta laureatus
EȘAFODAJ critic
recenzii
Constantin CUBLEŞAN: Răboj despre sine: lirica lui Liviu Antonesei
Daniel CORBU: Poezia inițiatică a unui cardinal de vers pe veșnicie
Mădălina MOTOŞAN: Arhitecturi gramaticale de ieri și de astăzi
Cristina POPESCU: Un roman sub semnul pathosului
Ionel NECULA: Doru Scărlătescu în ipostază de istoric
Frăguţa ZAHARIA: Chemarea copilăriei
Lucian SCURTU: Căruța cu paiațe reflexive
Mircea V. CIOBANU: Ion Pop: „mai mult loc liber între cuvinte”
Adrian Dinu RACHIERU: Un eminescolog: Ion DUR
Romeo Aurelian ILIE: Această sinceritate brutală
Livia IACOB: Ascunsă în podul de aur sub vremuri mai grele ca plumbul
Radu CUCUTEANU: Palme – o frescă, un sat, o istorie
studii culturale
Ala SAINENCO: Moșia Ipotești: de la Gheorghe Eminovici la Hristia Marinovici
Petru BEJAN: Filosofia și arta: rivalități asimetrice (II)
Ionel Corneliu OANCEA: „De unde venim? Ce suntem? Încotro mergem?” (II)
INSTAGRAMABIL
Dinu Ioan NICULA: Moromeţii. Istoria în alb şi negru
George PLEȘU: Miţa Biciclista – un stabiliment creativ cu nume vechi şi suflu nou
Foi(E)taj LINGVISTIC
Emina CĂPĂLNĂȘAN: D-ale femininului
Laura Carmen CUȚITARU: Reparatorii limbii
Cristina FLORESCU: ANOMIE şi CALAMANDROS, adică TĂLBĂCITURĂ
In/TRADUCTIBIL
Cătălina FRÂNCU: Poeta americană Jane Kenyon în limba română
NOTES de lectures
Concurs de recenzii francofone
Antonia SIMON: Simone de Beauvoir: La Femme rompue
Andreea AGOROAEI: Un voyage vers l’inconnu : Vingt mille lieues sous les mers de Jules Verne
VOCI APROPIATE
Iustin BUTNARIUC: all-blank; aplatizare; Poemul american
ETAJeră
Adrian ALUI GHEORGHE: Prin cărţile citite am intrat în ţinutul interzis
Ioan RĂDUCEA: Revista revistelor
Cu cât tragi praștia mai mult într-o parte, cu atât proiectilul va ajunge mai departe în partea opusă. Nu simetria ne interesează (concept conservator?), ci excesul (concept progresist?). Excesul de progresism duce la mai mult conservatorism. Excesul de conservatorism duce la mai mult progresism. Cum ieșim din acest sofism care e vrajba iernii noastre ideologice? Scriptor 3-4/2025 vă propune un dosar consistent pe această temă, intitulat de poetul Șerban Axinte, coordonatorul său, Conservatorism versus progresism. Puncte de conjuncție, puncte de disjuncție.
121-122 (ianuarie-februarie)
EDITORIAL
Cristina HERMEZIU: Scriptor – nouă serie
POEMUL DESENAT
Dragoş PĂTRAŞCU
Lucian VASILIU: „Un milion de traverse”
OM de CUVÂNT
Radu CUCUTEANU: Interviu cu scriitorul irlandez Colm TÓIBÍN: „Acasă este locul în care ai un vis. În care ești în pielea goală, în mijlocul orașului”
EMINESCIANA
Radu CUCUTEANU: Eminescu publicist
Lucia CIFOR: Redescoperirea voluptăţii lecturii
Loredana CUZMICI: Despre un fericit experiment filologic
Andrei Victor COJOCARU: Jurnal cu Noica și manuscrisele Eminescu
Istorii literare
Ala SAINENCO: Contemporani cu Eminescu: Grigore N. Lazu
OSMÉ
Claudiu SFIRSCHI-LĂUDAT: Cuvânt, miros, divinitate
Charlotte URBAIN: Piei şi parfumuri
DOSAR
Fenomenul cursurilor de scriere creativă
Cristina HERMEZIU: Rotițele scrisului
Florin IARU: Cu șublerul pe text
Anca VIERU: Am rămas cu Tanța
George CORNILĂ: Pando
Trei întrebări pentru scriitoarea Gabriela ADAMEȘTEANU: „Făptura care scrie e mereu vulnerabilă”
Dumitru CRUDU: Atelier de scris la Tbilisi
Cătălina BĂLAN: Un savoir-faire la limita alchimiei
Ana Maria SANDU: Literatura e despre fiecare dintre noi
Trei întrebări pentru scriitorul Dan LUNGU: „Scrisul nu înseamnă doar luminile rampei, ci și zile de chin pe text.”
Șerban AXINTE: Follow the White Rabbit
Mihaela BURUIANĂ: Atelierele de creative writing: trei beneficii
Cristian FULAȘ: Scriitorul, ca și matematicianul
Andrei CRĂCIUN: Constituția scrisului. Articolul 1.
Trei întrebări pentru scriitoarea Ioana PÂRVULESCU: „Creativitatea noastră cea de toate zilele”
LIBER ARBITRU
IAȘI, tinerețe fără bătrânețe
Sorina DĂNĂILĂ: Wein, Weib und Gesang sau invitație la bal
Miscellanea
Valeriu GHERGHEL: Cea mai frumoasă scenă erotică din literatură
LiteRAME
Oana BOCA STĂNESCU: De la critica literară la algoritmi. Cum mai citim astăzi?
Confesiuni developate
Lucian VASILIU: Fundacul Dochia și Magistrul Mihai Ursachi
EȘAFODAJ critic
recenzii
Mircea V. CIOBANU: Roman(esc)ul intelectului
Ioan RĂDUCEA: Tragism în particule redefinite
Şerban AXINTE: Iluzia Popescu: deliberare și verdict
Liviu ANTONESEI: Cercul Poeților Apăruți
Lucian SCURTU: Evadări și reveniri din Twin Peaks
Volodia MACOVEI: Evadarea în teritoriile uimitoare ale împăcării cu sine
Livia IACOB: Sub semnul răbdării întemeietoare
studii culturale
Ioan Alexandru TOFAN: Chipul esențialului și dialectica privirii în viziunea lui Marin Tarangul
Petru BEJAN: Filosofia și arta: rivalități asimetrice (I)
Ionel Corneliu OANCEA: „De unde venim? Ce suntem? Încotro mergem?” (I)
INSTAGRAMABIL
Camelia BABEICA: Memoria lumii. Un documentar despre Umberto Eco
George PLEȘU: Despre arta în spațiul public
Foi(E)taj LINGVISTIC
Emina CĂPĂLNĂȘAN: Foaie, foi, foitaj
Laura Carmen CUȚITARU: Latura emoțională a limbajului
Cristina FLORESCU: Teama, frica, spaima și groaza din ADN-ul limbii
Cristina IRIMIA: O ediție îngropată?
Rodica ZAFIU: Raportul om – limbă – lume. Modelul stilistic Dumitru Irimia
In/TRADUCTIBIL
Corina OPROAE: Poeta Castillo Suarez, din limba bască în limba română
VOCI APROPIATE
Sorina RÎNDAȘU: Regatul disfuncției
ETAJeră
Mariana CODRUȚ: Cărți formatoare
Ioan RĂDUCEA: Revista revistelor
Cu un meniu ambițios și colaboratori de talent din generații și orizonturi diferite, cu tradiționalele șase apariții pe an, noua serie a revistei Scriptor va continua să surprindă portretul intergenerațional și frământările fertile ale celor care investesc încredere (fie ei creatori sau public) în puterea cuvântului scris de a stârni idei, de a transmite emoții, de a afla cum putem să fim împreună în lumea de azi, analizând produsele culturale care o problematizează, citind bună literatură. Ținem lumina aprinsă.