Revista „Scriptor”

Aşa cum am mai scris şi altădată, această foarte elegantă revistă –„Scriptor” nr. 3-4 (15-16), martie-aprilie 2016 – tipărită de Editura Junimea din Iaşi se dovedeşte a fi deosebit de interesantă din punct de vedere al conţ̨inutului. Din nou prietenul nostru, poetul Lucian Vasiliu (director fondator şi coordonator) este la înălţime (la figurat vorbind). Iată titluri de rubrici incitante şi care îndeamnă la lectură încă de la primele rânduri: Relief contemporan (poezie, proză, eseu, traduceri); Interviu, dialog, chestionar; Artis amica nostrae (pictură şi sculptură), Muti magistri sunt libri (cronici literare), Miscelaneu. De remarcat că la toate acestea colaborează autori foarte cunoscuţ̨i, alături de alţii cu frumoase perspective de afirmare în câmpul larg al literaturii noastre; poeţi, prozatori, profesori universitari, editori. Cum era şi firesc, revista publică şi texte din cărţi aflate sub tipar la Editura Junimea.

O publicaţie vie, plină de miez, care merită şi trebuie să fie citită. Felicitări! („Bucureştiul literar şi artistic, an V, nr. 5, mai 2016)

*

Lansată în ianuarie 2015, revista ieşeană SCRIPTOR şi-a câştigat locul în rândul revistelor de cultură de valoare, remarcându-se prin ţinuta elegantă şi prin conţinutul bogat, ce acoperă multe domenii de interes: poezie, proză, interviuri, eseuri, eminesciana, cronici, recenzii, comentarii, traduceri, arte plastice ş.a.

Numărul 1-2 (13-14)/ianuarie-februarie 2016 se deschide cu atractivul concept „Poemul desenat”. Ultimul sonet (Emilian Galaicu-Păun, Chişinău) este ilustrat grafic de Vasilian Doboş: „Diminuată/ de boală/ până şi-n/ vorbire/ de unde/ a predat/ o viaţă/ limba şi/ literatura/română,/ mama/ lăsa/cu limbă/ de moarte/ doar patru/ cuvinte:/ nu/ mă/ doare/ nimic”.

Rubrica „Un poet, o pagină” prezintă o selecţie de versuri semnate de: Lucian Alecsa, Radu Florescu, Mircea Lutic, Radmila Popovici, Nina Viciriuc, Gheorghe Vidican ş.a. Proza Ca frunza-n vânt aparţine Doinei Popa.

Din „Literatura lumii”, întâlnim traduceri din versurile poetului maghiar Gabor G. Gyukics (oferite de Radu Andriescu) şi fragmentul de proză Poveşti de dragoste pentru vârsta de douăzeci de ani, aparţinând lui Ho-seung Jeong (prezentare şi traducere din limba coreeană de Iolanda Prodan).

La rubrica „Efigii” se conturează portretul uman şi profilul cultural ale scriitorului George Popa, autori fiind Constatin Cubleşan (Poezia sapienţială) şi Nicolae Creţu(George Popa şi fascinaţia „crestelor”).

Ne mai reţin atenţia şi articolele de la paginile „Eminesciana”. Primul, În poeziile lui Mihai Eminescu există ceva ascuns dincolo de obişnuit, este un fragment din studiul lui Ali Naçin (Istanbul), intitulat Mihai Eminescu. Cele cinci Scrisori şi Imperiul Otoman, în care autorul turc este preocupat de studierea celor cinci poezii eminesciene denumite „Scrisori” şi de teoretizarea şi aplicarea conceptului de „literatură Divan” la nivelul scrisorilor eminesciene. Exegetul turc afirmă: „Mihai Eminescu ne apare atât ca deschizător de drumuri în România în ceea ce înseamnă romantismul, care era în declin în Europa, dar şi ca autorul care a introdus în România Ecoul «Divan»”. Următoarele articole cu referire la Eminescu aparţin lui Traian Diaconescu şi sunt interpretări ale unor creaţii ale poetului: Mihai Eminescu. Noi doi avem acelaşi dascăl şi Căci eterne sunt ale lumii toate. Un poem postum în metru safic. Mihaela Grădinariu face o recenzie (George Vulturescu: sacralitatea firului de praf) la volumul „Complexul Ghilgameş” — Eseu despre motivul prafului în opera lui M. Eminescu. [Raluca Hăşmăşan, „Nord literar”, an XIV, nr. 2 (153), februarie 2016]

 *

 Scriptor, nr. 1-2 (13-14), ianuarie-februarie 216. Din sumarul revistei ieşene: Ştefan Afloroaei – Imagine, lume virtuală şi metafizică; Ioan Savitescu – Viaţa şi opera Sanctităţii Sale, Ioan Paul al II-lea; Constantin Cubleşan – Poezia sapienţială; Anastasia Dumitru – Despre calea regală a Culturii; Alexandru Zub – Un precursor al modernizării, Carol Mihalic de Hodocin; Traian Diaco-nescu – Mihai Eminescu – noi doi avem acelaşi dascăl; Mihaela Grădinara – George Vulturescu: sacralitatea firului de praf; Eugen Uricaru – Moineşti; Grigore Ilisei – Călătorie în ţinuturile edenice; Constantin Coroiu – Esenin în limba lui Eminescu; Liviu Ioan Stoiciu – Din anul revoluţiei. De uz strict personal (V); Aurel Dumitraşcu – Epistole inedite; Leo Butnaru – Jurnal despre jurnal (Fragmente dintr-o călătorie prin Italia)… („Caiete silvane”, Sălaj, nr. 133/2016)

*

Scriptor, Anul II, nr. 3-4 (15-16), martie-aprilie 2016, Iaşi. Remarcăm: poezia semnată de Angela Buciu (cu poem desenat de Vasilian Doboş), Ştefan Amariţei, Simona-Grazia Dima, Vasile Mihăescu, Passionaria Stoicescu, Helene Cardona (prez. şi trad. Simona Modreanu); proza de Vasile Iftime, Dana Konya-Petrişor, Doina Popa, Kim Yeonsu (prez. şi trad. Iolanda Prodan); eseul Simonei Modreanu, Incertitudini paradigmatice; Chestionar Scriptor (formulat de Lucian Vasiliu): răspunde Ovidiu Genaru; interviurile lui Alex Vasiliu cu Alexandru Zub (III), Vasile Proca cu Lucian Vasilescu, Eugen Munteanu cu Viorel Barbu (II); comentariul lui Vasile lancu, Condeiul-acid, timbrul Magda U; cronicile literare semnate de Ioan Holban (Nina Viciriuc, Vulpile şmechere din deşertul roz şi Vasile Mihăescu, E vremea să faci dragoste-n cais), Lina Codreanu (Teodor Frasin, Daniela Ouatu, Ochiul de veghe), Cristina Chiprian (Theodor George Calcan, Anul şarpelui Glykon şi Emil Niculescu, Vanitas levantina) şi Liviu Apetroaie (Dumitru Pană, Lakonica). („Spaţii culturale”, nr. 45, martie/ aprilie 2016, Râmnicu Sărat)Aşa cum am mai scris şi altădată, această foarte elegantă revistă –„Scriptor” nr. 3-4 (15-16), martie-aprilie 2016 – tipărită de Editura Junimea din Iaşi se dovedeşte a fi deosebit de interesantă din punct de vedere al conţ̨inutului. Din nou prietenul nostru, poetul Lucian Vasiliu (director fondator şi coordonator) este la înălţime (la figurat vorbind). Iată titluri de rubrici incitante şi care îndeamnă la lectură încă de la primele rânduri: Relief contemporan (poezie, proză, eseu, traduceri); Interviu, dialog, chestionar; Artis amica nostrae (pictură şi sculptură), Muti magistri sunt libri (cronici literare), Miscelaneu. De remarcat că la toate acestea colaborează autori foarte cunoscuţ̨i, alături de alţii cu frumoase perspective de afirmare în câmpul larg al literaturii noastre; poeţi, prozatori, profesori universitari, editori. Cum era şi firesc, revista publică şi texte din cărţi aflate sub tipar la Editura Junimea.

O publicaţie vie, plină de miez, care merită şi trebuie să fie citită. Felicitări! („Bucureştiul literar şi artistic, an V, nr. 5, mai 2016)

*

Lansată în ianuarie 2015, revista ieşeană SCRIPTOR şi-a câştigat locul în rândul revistelor de cultură de valoare, remarcându-se prin ţinuta elegantă şi prin conţinutul bogat, ce acoperă multe domenii de interes: poezie, proză, interviuri, eseuri, eminesciana, cronici, recenzii, comentarii, traduceri, arte plastice ş.a.

Numărul 1-2 (13-14)/ianuarie-februarie 2016 se deschide cu atractivul concept „Poemul desenat”. Ultimul sonet (Emilian Galaicu-Păun, Chişinău) este ilustrat grafic de Vasilian Doboş: „Diminuată/ de boală/ până şi-n/ vorbire/ de unde/ a predat/ o viaţă/ limba şi/ literatura/română,/ mama/ lăsa/cu limbă/ de moarte/ doar patru/ cuvinte:/ nu/ mă/ doare/ nimic”.

Rubrica „Un poet, o pagină” prezintă o selecţie de versuri semnate de: Lucian Alecsa, Radu Florescu, Mircea Lutic, Radmila Popovici, Nina Viciriuc, Gheorghe Vidican ş.a. Proza Ca frunza-n vânt aparţine Doinei Popa.

Din „Literatura lumii”, întâlnim traduceri din versurile poetului maghiar Gabor G. Gyukics (oferite de Radu Andriescu) şi fragmentul de proză Poveşti de dragoste pentru vârsta de douăzeci de ani, aparţinând lui Ho-seung Jeong (prezentare şi traducere din limba coreeană de Iolanda Prodan).

La rubrica „Efigii” se conturează portretul uman şi profilul cultural ale scriitorului George Popa, autori fiind Constatin Cubleşan (Poezia sapienţială) şi Nicolae Creţu(George Popa şi fascinaţia „crestelor”).

Ne mai reţin atenţia şi articolele de la paginile „Eminesciana”. Primul, În poeziile lui Mihai Eminescu există ceva ascuns dincolo de obişnuit, este un fragment din studiul lui Ali Naçin (Istanbul), intitulat Mihai Eminescu. Cele cinci Scrisori şi Imperiul Otoman, în care autorul turc este preocupat de studierea celor cinci poezii eminesciene denumite „Scrisori” şi de teoretizarea şi aplicarea conceptului de „literatură Divan” la nivelul scrisorilor eminesciene. Exegetul turc afirmă: „Mihai Eminescu ne apare atât ca deschizător de drumuri în România în ceea ce înseamnă romantismul, care era în declin în Europa, dar şi ca autorul care a introdus în România Ecoul «Divan»”. Următoarele articole cu referire la Eminescu aparţin lui Traian Diaconescu şi sunt interpretări ale unor creaţii ale poetului: Mihai Eminescu. Noi doi avem acelaşi dascăl şi Căci eterne sunt ale lumii toate. Un poem postum în metru safic. Mihaela Grădinariu face o recenzie (George Vulturescu: sacralitatea firului de praf) la volumul „Complexul Ghilgameş” — Eseu despre motivul prafului în opera lui M. Eminescu. [Raluca Hăşmăşan, „Nord literar”, an XIV, nr. 2 (153), februarie 2016]

 *

 Scriptor, nr. 1-2 (13-14), ianuarie-februarie 216. Din sumarul revistei ieşene: Ştefan Afloroaei – Imagine, lume virtuală şi metafizică; Ioan Savitescu – Viaţa şi opera Sanctităţii Sale, Ioan Paul al II-lea; Constantin Cubleşan – Poezia sapienţială; Anastasia Dumitru – Despre calea regală a Culturii; Alexandru Zub – Un precursor al modernizării, Carol Mihalic de Hodocin; Traian Diaco-nescu – Mihai Eminescu – noi doi avem acelaşi dascăl; Mihaela Grădinara – George Vulturescu: sacralitatea firului de praf; Eugen Uricaru – Moineşti; Grigore Ilisei – Călătorie în ţinuturile edenice; Constantin Coroiu – Esenin în limba lui Eminescu; Liviu Ioan Stoiciu – Din anul revoluţiei. De uz strict personal (V); Aurel Dumitraşcu – Epistole inedite; Leo Butnaru – Jurnal despre jurnal (Fragmente dintr-o călătorie prin Italia)… („Caiete silvane”, Sălaj, nr. 133/2016)

*

Scriptor, Anul II, nr. 3-4 (15-16), martie-aprilie 2016, Iaşi. Remarcăm: poezia semnată de Angela Buciu (cu poem desenat de Vasilian Doboş), Ştefan Amariţei, Simona-Grazia Dima, Vasile Mihăescu, Passionaria Stoicescu, Helene Cardona (prez. şi trad. Simona Modreanu); proza de Vasile Iftime, Dana Konya-Petrişor, Doina Popa, Kim Yeonsu (prez. şi trad. Iolanda Prodan); eseul Simonei Modreanu, Incertitudini paradigmatice; Chestionar Scriptor (formulat de Lucian Vasiliu): răspunde Ovidiu Genaru; interviurile lui Alex Vasiliu cu Alexandru Zub (III), Vasile Proca cu Lucian Vasilescu, Eugen Munteanu cu Viorel Barbu (II); comentariul lui Vasile lancu, Condeiul-acid, timbrul Magda U; cronicile literare semnate de Ioan Holban (Nina Viciriuc, Vulpile şmechere din deşertul roz şi Vasile Mihăescu, E vremea să faci dragoste-n cais), Lina Codreanu (Teodor Frasin, Daniela Ouatu, Ochiul de veghe), Cristina Chiprian (Theodor George Calcan, Anul şarpelui Glykon şi Emil Niculescu, Vanitas levantina) şi Liviu Apetroaie (Dumitru Pană, Lakonica). („Spaţii culturale”, nr. 45, martie/ aprilie 2016, Râmnicu Sărat)Aşa cum am mai scris şi altădată, această foarte elegantă revistă –„Scriptor” nr. 3-4 (15-16), martie-aprilie 2016 – tipărită de Editura Junimea din Iaşi se dovedeşte a fi deosebit de interesantă din punct de vedere al conţ̨inutului. Din nou prietenul nostru, poetul Lucian Vasiliu (director fondator şi coordonator) este la înălţime (la figurat vorbind). Iată titluri de rubrici incitante şi care îndeamnă la lectură încă de la primele rânduri: Relief contemporan (poezie, proză, eseu, traduceri); Interviu, dialog, chestionar; Artis amica nostrae (pictură şi sculptură), Muti magistri sunt libri (cronici literare), Miscelaneu. De remarcat că la toate acestea colaborează autori foarte cunoscuţ̨i, alături de alţii cu frumoase perspective de afirmare în câmpul larg al literaturii noastre; poeţi, prozatori, profesori universitari, editori. Cum era şi firesc, revista publică şi texte din cărţi aflate sub tipar la Editura Junimea.

O publicaţie vie, plină de miez, care merită şi trebuie să fie citită. Felicitări! („Bucureştiul literar şi artistic, an V, nr. 5, mai 2016)

*

Lansată în ianuarie 2015, revista ieşeană SCRIPTOR şi-a câştigat locul în rândul revistelor de cultură de valoare, remarcându-se prin ţinuta elegantă şi prin conţinutul bogat, ce acoperă multe domenii de interes: poezie, proză, interviuri, eseuri, eminesciana, cronici, recenzii, comentarii, traduceri, arte plastice ş.a.

Numărul 1-2 (13-14)/ianuarie-februarie 2016 se deschide cu atractivul concept „Poemul desenat”. Ultimul sonet (Emilian Galaicu-Păun, Chişinău) este ilustrat grafic de Vasilian Doboş: „Diminuată/ de boală/ până şi-n/ vorbire/ de unde/ a predat/ o viaţă/ limba şi/ literatura/română,/ mama/ lăsa/cu limbă/ de moarte/ doar patru/ cuvinte:/ nu/ mă/ doare/ nimic”.

Rubrica „Un poet, o pagină” prezintă o selecţie de versuri semnate de: Lucian Alecsa, Radu Florescu, Mircea Lutic, Radmila Popovici, Nina Viciriuc, Gheorghe Vidican ş.a. Proza Ca frunza-n vânt aparţine Doinei Popa.

Din „Literatura lumii”, întâlnim traduceri din versurile poetului maghiar Gabor G. Gyukics (oferite de Radu Andriescu) şi fragmentul de proză Poveşti de dragoste pentru vârsta de douăzeci de ani, aparţinând lui Ho-seung Jeong (prezentare şi traducere din limba coreeană de Iolanda Prodan).

La rubrica „Efigii” se conturează portretul uman şi profilul cultural ale scriitorului George Popa, autori fiind Constatin Cubleşan (Poezia sapienţială) şi Nicolae Creţu(George Popa şi fascinaţia „crestelor”).

Ne mai reţin atenţia şi articolele de la paginile „Eminesciana”. Primul, În poeziile lui Mihai Eminescu există ceva ascuns dincolo de obişnuit, este un fragment din studiul lui Ali Naçin (Istanbul), intitulat Mihai Eminescu. Cele cinci Scrisori şi Imperiul Otoman, în care autorul turc este preocupat de studierea celor cinci poezii eminesciene denumite „Scrisori” şi de teoretizarea şi aplicarea conceptului de „literatură Divan” la nivelul scrisorilor eminesciene. Exegetul turc afirmă: „Mihai Eminescu ne apare atât ca deschizător de drumuri în România în ceea ce înseamnă romantismul, care era în declin în Europa, dar şi ca autorul care a introdus în România Ecoul «Divan»”. Următoarele articole cu referire la Eminescu aparţin lui Traian Diaconescu şi sunt interpretări ale unor creaţii ale poetului: Mihai Eminescu. Noi doi avem acelaşi dascăl şi Căci eterne sunt ale lumii toate. Un poem postum în metru safic. Mihaela Grădinariu face o recenzie (George Vulturescu: sacralitatea firului de praf) la volumul „Complexul Ghilgameş” — Eseu despre motivul prafului în opera lui M. Eminescu. [Raluca Hăşmăşan, „Nord literar”, an XIV, nr. 2 (153), februarie 2016]

 *

 Scriptor, nr. 1-2 (13-14), ianuarie-februarie 216. Din sumarul revistei ieşene: Ştefan Afloroaei – Imagine, lume virtuală şi metafizică; Ioan Savitescu – Viaţa şi opera Sanctităţii Sale, Ioan Paul al II-lea; Constantin Cubleşan – Poezia sapienţială; Anastasia Dumitru – Despre calea regală a Culturii; Alexandru Zub – Un precursor al modernizării, Carol Mihalic de Hodocin; Traian Diaco-nescu – Mihai Eminescu – noi doi avem acelaşi dascăl; Mihaela Grădinara – George Vulturescu: sacralitatea firului de praf; Eugen Uricaru – Moineşti; Grigore Ilisei – Călătorie în ţinuturile edenice; Constantin Coroiu – Esenin în limba lui Eminescu; Liviu Ioan Stoiciu – Din anul revoluţiei. De uz strict personal (V); Aurel Dumitraşcu – Epistole inedite; Leo Butnaru – Jurnal despre jurnal (Fragmente dintr-o călătorie prin Italia)… („Caiete silvane”, Sălaj, nr. 133/2016)

*

Scriptor, Anul II, nr. 3-4 (15-16), martie-aprilie 2016, Iaşi. Remarcăm: poezia semnată de Angela Buciu (cu poem desenat de Vasilian Doboş), Ştefan Amariţei, Simona-Grazia Dima, Vasile Mihăescu, Passionaria Stoicescu, Helene Cardona (prez. şi trad. Simona Modreanu); proza de Vasile Iftime, Dana Konya-Petrişor, Doina Popa, Kim Yeonsu (prez. şi trad. Iolanda Prodan); eseul Simonei Modreanu, Incertitudini paradigmatice; Chestionar Scriptor (formulat de Lucian Vasiliu): răspunde Ovidiu Genaru; interviurile lui Alex Vasiliu cu Alexandru Zub (III), Vasile Proca cu Lucian Vasilescu, Eugen Munteanu cu Viorel Barbu (II); comentariul lui Vasile lancu, Condeiul-acid, timbrul Magda U; cronicile literare semnate de Ioan Holban (Nina Viciriuc, Vulpile şmechere din deşertul roz şi Vasile Mihăescu, E vremea să faci dragoste-n cais), Lina Codreanu (Teodor Frasin, Daniela Ouatu, Ochiul de veghe), Cristina Chiprian (Theodor George Calcan, Anul şarpelui Glykon şi Emil Niculescu, Vanitas levantina) şi Liviu Apetroaie (Dumitru Pană, Lakonica). („Spaţii culturale”, nr. 45, martie/ aprilie 2016, Râmnicu Sărat)