Nicolae GEORGESCU s-a născut la 6 septembrie 1950 în satul Jupâneşti, judeţul Argeş. A absolvit Facultatea de limbi clasice în 1973, după care a fost profesor un timp, apoi bibliotecar la Biblioteca Academiei Române.
În 1980 a debutat cu critică literară la revista Luceafărul a Uniunii Scriitorilor din România. A fost un timp redactor principal la Viaţa Culturală a Capitalei, apoi a întemeiat, împreună cu Mircea Mâciu, sub directoratul acad. Mihail Drăgănescu, revista Academica a Academiei Române. În 1997 şi-a susţinut doctoratul la Universitatea din Bucureşti, ajungând la gradul de profesor universitar (2004).
A publicat cărţi de istorie literară, de eminescologie, ediţii dar şi romane. Din anul 2005 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar din anul 2007 este membru al Academiei Oamenilor de ştiinţă din România (Aoş). Este un reper mai ales în domeniul eminescologiei, studiile sale fiind foarte des citate, comentate, combătute, aprobate, completate. Ca metodă de cercetare şi-a impus mai întâi respectul faţă de trecut, apoi iarăşi respectul faţă de trecut şi în al treilea rând tot respectul faţă de trecut. Deviza lui este şi cea a lui N. Iorga: Nu poţi iubi ceea ce nu cunoşti.
Premiul „Titu Maiorescu” al revistei Convorbiri literare pe anul 2025.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.