Terțul exclus / Le tiers exclu

30.00 lei

Lucian Alexiu ia distanţă, în ironie, ludic şi, adesea, sarcasm, faţă de idei primite, teme, poncife, motive literare, personaje şi opere de dicţionar, pe care le reciteşte, prin şi în poezia sa, sub efectul unei lentile (de)formatoare care e a (post)modernismului. […] În fond, Lucian Alexiu iubeşte lumea aceea (a lui Homer, Cervantes, Shakespeare), pe care lumea aceasta o deformează printr-o uriaşă lentilă a ignoranţei şi subculturii; înainte de miturile literaturii, însă, Lucian Alexiu intră în mitologie, vede altfel fiecare personaj de acolo nu pentru că ar contesta povestea şi imaginea, fixate în istorii de demult şi în dicţionare, dar pentru că lumea de azi vede astfel acele întâmplări şi acele personaje.

Terţul exclus este o carte a surpării unei lumi, a mitologiei şi literaturii, pentru a (re)construi o alta, din fragmentele risipite, pierdute în nisipurile mişcătoare ale (post) modernismului; e ca şi cum, din cărămizile legate cu smoală ale Turnului Babel, cineva, poate Lucian Alexiu însuşi, s-ar încumeta să ridice din nou turnul până la cer.

 

Lucian Alexiu prend ses distances – grâce à l’ironie et au sarcasme ou encore en adoptant une attitude ludique – par rapport aux idées reçues, à certains thèmes, poncifs ou motifs littéraires, ainsi que par rapport à des personnages et des œuvres présents dans les dictionnaires et dont il fait une relecture, dans et par sa poésie, â travers une lentille déformante, qui est celle du (post)modernisme. […] Au fond, Lucian Alexiu aime bien ce monde-là (celui d’Homère, de Cervantès, de Shakespeare), que ce monde-ci déforme à travers l’énorme lentille de l’ignorance et de la sous-culture; avant d’aborder les mythes de la littérature, Lucian Alexiu pénètre dans la mythologie proprement dite, dont il voit tout autrement chacun des personnages, et cela non parce qu’il en conteste l’histoire et l’mage, fixées dans des récits très anciens et dans les dictionnaires, mais parce que le monde d’aujourd’hui en voit tout autrement les histoires et les personnages.

Le tiers exclu est un livre qui fait s’écrouler le monde de la mythologie et de la littérature, pour en (re)construire un autre, à partir de fragments épars, dissipés dans les sables mouvants du (post)modernisme; c’est comme si, avec les briques goudronnées de la Tour de Babel, quelqu’un – peut-être Lucian Alexiu lui-même – avait le courage de reconstruire cette tour, qui se dresserait de nouveau vers le ciel.

Ioan HOLBAN

 

  • An apariţie:: 2019
  • Format:: 16,5 x 18,5 cm
  • Număr de pagini:: 202
SKU: 78-973-37-2231-1 Categorii: ,

Autor: Lucian Alexiu

Descriere

Lucian Alexiu ia distanţă, în ironie, ludic şi, adesea, sarcasm, faţă de idei primite, teme, poncife, motive literare, personaje şi opere de dicţionar, pe care le reciteşte, prin şi în poezia sa, sub efectul unei lentile (de)formatoare care e a (post)modernismului. […] În fond, Lucian Alexiu iubeşte lumea aceea (a lui Homer, Cervantes, Shakespeare), pe care lumea aceasta o deformează printr-o uriaşă lentilă a ignoranţei şi subculturii; înainte de miturile literaturii, însă, Lucian Alexiu intră în mitologie, vede altfel fiecare personaj de acolo nu pentru că ar contesta povestea şi imaginea, fixate în istorii de demult şi în dicţionare, dar pentru că lumea de azi vede astfel acele întâmplări şi acele personaje.

Terţul exclus este o carte a surpării unei lumi, a mitologiei şi literaturii, pentru a (re)construi o alta, din fragmentele risipite, pierdute în nisipurile mişcătoare ale (post) modernismului; e ca şi cum, din cărămizile legate cu smoală ale Turnului Babel, cineva, poate Lucian Alexiu însuşi, s-ar încumeta să ridice din nou turnul până la cer.

 

Lucian Alexiu prend ses distances – grâce à l’ironie et au sarcasme ou encore en adoptant une attitude ludique – par rapport aux idées reçues, à certains thèmes, poncifs ou motifs littéraires, ainsi que par rapport à des personnages et des œuvres présents dans les dictionnaires et dont il fait une relecture, dans et par sa poésie, â travers une lentille déformante, qui est celle du (post)modernisme. […] Au fond, Lucian Alexiu aime bien ce monde-là (celui d’Homère, de Cervantès, de Shakespeare), que ce monde-ci déforme à travers l’énorme lentille de l’ignorance et de la sous-culture; avant d’aborder les mythes de la littérature, Lucian Alexiu pénètre dans la mythologie proprement dite, dont il voit tout autrement chacun des personnages, et cela non parce qu’il en conteste l’histoire et l’mage, fixées dans des récits très anciens et dans les dictionnaires, mais parce que le monde d’aujourd’hui en voit tout autrement les histoires et les personnages.

Le tiers exclu est un livre qui fait s’écrouler le monde de la mythologie et de la littérature, pour en (re)construire un autre, à partir de fragments épars, dissipés dans les sables mouvants du (post)modernisme; c’est comme si, avec les briques goudronnées de la Tour de Babel, quelqu’un – peut-être Lucian Alexiu lui-même – avait le courage de reconstruire cette tour, qui se dresserait de nouveau vers le ciel.

Ioan HOLBAN

 

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Terțul exclus / Le tiers exclu”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top