Cuvinte trans-lucide

Cuvinte trans-lucide

33.00 lei

Sunt direct interesată să vă sfătuiesc asta. Pentru că din cuvintele Domniilor-Voastre sar sensurile ca puricii de pe căţel. Vorbele pe care le împrăştiaţi în haite care se zbenguie comunitar stârnesc scame seman­tice pe care eu sunt plătită de Academie să le pigulesc.

Sunt fiinţa-lexicograf. Fiinţă umană. Şi nu orice adunător de cuvinte îngră­mădite în coşuri specializate: pe meserii, pe dicţionare de dicţio­na­re, pe autori a orice, pe cum să folosim computerul pe înţelesul tuturor neînţelegătorilor. Nu. Eu fac parte dintre Lingviștii Lexicografi, meseriaşi care le adună pe TOATE. Realizez Dicţionarul Tezaur în care concentrez, analizez şi selectez vorbele spuse şi scrise de când românul s-a făcut român.

Așadar, vă rog: fiţi concişi. Laconici. Cât se poate de taciturni. Încercaţi să nu mai fiţi latini, razant-balcanici, fix sud-est europeni. Fiţi un neam reţinut, civilizat, ponderat. Nu mai e nevoie să reprezentaţi Raiul reţelelor de telefonie. Nu vă mai certaţi cu poftă televizată sub privirile avide ale gospodinelor stătute narativ.

Nu mai balamuţiţi, clevetiţi, ponegriţi, ponosluiţi, denigraţi, huliţi, mo­za­viriţi, flecăriţi, tonociţi, catigoriţi, înnegriţi, adică nu bârfiţi cum se zice cam de cinsprezece secole încoace pe româneşte! Manifestaţi-vă la uni­son, luaţi-vă unul după celălalt vorbind frumos, în cor, cu text puţin şi mult refren.

Fiţi, prin urmare, un alt nat, vorbind oricare altă limbă seacă şi bine organizată. Să pot şi eu dormi liniştită, fără grija sensurilor de mâine.

  • An apariţie: 2020
  • Format: A5
  • Număr de pagini: 222
ISBN 978-973-37-2392-9 Categorii: ,

Autor: Florescu Cristina

Descriere

Sunt direct interesată să vă sfătuiesc asta. Pentru că din cuvintele Domniilor-Voastre sar sensurile ca puricii de pe căţel. Vorbele pe care le împrăştiaţi în haite care se zbenguie comunitar stârnesc scame seman­tice pe care eu sunt plătită de Academie să le pigulesc.

Sunt fiinţa-lexicograf. Fiinţă umană. Şi nu orice adunător de cuvinte îngră­mădite în coşuri specializate: pe meserii, pe dicţionare de dicţio­na­re, pe autori a orice, pe cum să folosim computerul pe înţelesul tuturor neînţelegătorilor. Nu. Eu fac parte dintre Lingviștii Lexicografi, meseriaşi care le adună pe TOATE. Realizez Dicţionarul Tezaur în care concentrez, analizez şi selectez vorbele spuse şi scrise de când românul s-a făcut român.

Așadar, vă rog: fiţi concişi. Laconici. Cât se poate de taciturni. Încercaţi să nu mai fiţi latini, razant-balcanici, fix sud-est europeni. Fiţi un neam reţinut, civilizat, ponderat. Nu mai e nevoie să reprezentaţi Raiul reţelelor de telefonie. Nu vă mai certaţi cu poftă televizată sub privirile avide ale gospodinelor stătute narativ.

Nu mai balamuţiţi, clevetiţi, ponegriţi, ponosluiţi, denigraţi, huliţi, mo­za­viriţi, flecăriţi, tonociţi, catigoriţi, înnegriţi, adică nu bârfiţi cum se zice cam de cinsprezece secole încoace pe româneşte! Manifestaţi-vă la uni­son, luaţi-vă unul după celălalt vorbind frumos, în cor, cu text puţin şi mult refren.

Fiţi, prin urmare, un alt nat, vorbind oricare altă limbă seacă şi bine organizată. Să pot şi eu dormi liniştită, fără grija sensurilor de mâine.

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Cuvinte trans-lucide”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top