Societăți evreiești din Bucovina și Ardeal. B`nai B`rith

Societăți evreiești din Bucovina și Ardeal. B`nai B`rith

48.00 lei

Bogdan Constantin DOGARU – născut la 28 noiembrie 1980 în comuna Câmpuri, judeţul Vrancea.

A absolvit Facultatea de Arhivistică din București – promoția 2004 și cursurile de master – specializarea arhivistică contemporană, din cadrul aceleiași facultăți, în 2008.

Autor al unor lucrări, studii și articole pe teme de arhivistică, istoria comunismului, istoria serviciilor secrete, istoria evreilor și istoria societății civile (asociații, societăți, fundații, cluburi).

Volume publicate (selectiv):

  • Societăți de binefacere evreiești din județul Putna-Vrancea (sfârșitul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX), Ed. Hasefer, 2015;
  • Ordinul B`nai B`rith. Contribuții la independența și unitatea națională a României, Ed. Atec, 2019;
  • Societăți evreiești din Iași B`nai B`rith, Ed. Atec, 2021;
  • Societăți evreiești din București B`nai B`rith, Ed. Junimea, 2022.
  • An apariție: 2024
  • Format: A5
  • Număr de pagini: 170
ISBN 978-973-37-2783-5 Categorii: ,

Autor: Dogaru Bogdan Constantin

Descriere

În Bucovina funcționa, încă din 1911, Loja Orient din Cernăuți care a ținut de Districtul Austria apoi a trecut, după Primul Război Mondial, în subordinea Districtului IX România.

În Transilvania, unde nu existau filiale ale Ordinul B`nai B`rith, Marea Lojă Zion de la București a reușit să instaleze, în perioada interbelică, 7 loji: Loja Șalom la Cluj (1924), Loja Ahava la Brașov (1927), Loja Unitas la Satu Mare (1927), Loja Avodah la Târgu Mureș (1928), Loja Jezirah la Oradea (1928), Loja Or la Arad (1931) și Loja Emunah la Timișoara (1932).

Bogdan DOGARU

 

 

În România Mare sunt uniți și trebuie să fie uniți, evreii din Basarabia care au purtat jugul țarist iar pe de altă parte au format un inel al judaismului uriaș în Rusia, evreii din Transilvania care au fost asimilați cu cultura maghiară dar au și trăit sub aerul curat al libertății, evreii din Bucovina care s-au dezvoltat într-o Palestină din Apus și evreii din Regatul Vechiu cu defectele și calitățile imprimate firei lor de istorie; în timpul nostru atât de însemnat pentru istoria evreilor din România Mare, Ordinul nostru trebuie să își mărească imperiul lui spiritual în toate provinciile Patriei.

Marele Rabin Iacob NIEMIROWER

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Societăți evreiești din Bucovina și Ardeal. B`nai B`rith”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top