Scriptor Anul I, nr. 5-6 (mai-iunie) 2015

Scriptor Anul I, nr. 5-6 (mai-iunie) 2015

4.00 lei

În condiţiile în care multe publicaţii de cultură apar doar în varianta online sau, pur şi simplu, dispar, datorită dificultăţilor financiare, la Iaşi tocmai a fost lansată, sub egida Editurii Junimea, revista Scriptor. La prima vedere, Scriptor e un fel de Dacia literară redivivus, prin componenţa echipei manageriale (Lucian Vasiliu, LiviuApetroaie, Vasilian Doboş ş. a.), prin format şi prezentare grafică, prin acelaşi ritm de apariţie (odată la două luni), prin „transferul” unor colaboratori de la dispăruta publicaţie kogălniceană (po(d)goreană, vasiliană…).

  • An apariţie:: 2015
  • Format:: 19x29 cm
  • Număr de pagini:: 144
ISBN 2393-0888 nr. 5-6/2015 Categorii: ,

Descriere

În condiţiile în care multe publicaţii de cultură apar doar în varianta online sau, pur şi simplu, dispar, datorită dificultăţilor financiare, la Iaşi a fost lansată, sub egida Editurii Junimea, revista Scriptor. La prima vedere, Scriptor e un fel de Dacia literară redivivus, prin componenţa echipei manageriale (Lucian Vasiliu, Liviu Apetroaie, Vasilian Doboş ş. a.), prin format şi prezentare grafică, prin acelaşi ritm de apariţie (odată la două luni), prin „transferul” unor colaboratori de la dispăruta publicaţie kogălniceană (po(d)goreană, vasiliană…). Totul ia însă alte dimensiuni şi capătă alte semnificaţii. Impresionează varietatea rubricilor şi, prin consecinţă, a semnatarilor. O adevărată avalanşă de mesaje, din toate zările româneşti şi scriitoriceşti, întru susţinerea acestui fapt de cultură, este dovada unei remarcabile solidarităţi de breaslă. Pe cine să remarci, la o primă ochire, ca să nu-i nedreptăţeşti pe ceilalţi? Vom spune doar că, în spiritul simpatetic ce ne-a animat mereu, nu lipsesc, din sumar, câţiva „cronicari vechi şi noi”: M.R. Iacoban (cu pagini dintr-un Jurnal în curs de apariţie), Ştefan Oprea (intervievat de Lucian Vasiliu), Nicolae Turtureanu (cu o poezie). Întrebat fiind (după un vechi, uşor „jucat” canon), la ce publicaţie i-ar fi plăcut să debuteze, optzecistul nostru, domnu’ Oprea, vechi şi actual coleg de redacţie, răspunde: „…la Dacia literară sau la Cronica veche, cea dintâi fiindu-mi aproape de inimă, căci am lucrat în redacţia ei aproape un deceniu, iar cea de a doua fiind publicaţia prin care acum încercăm să reedităm trecutul nostru literar, publicistic, cultural (al nostru, adică al celor câţiva supravieţuitori ai Cronicii din anii 1966-2006). E la mijloc o chestiune mai mult decât sentimentală…”

Tot „mai mult decât sentimentală” este urarea noastră pentru proaspăta revistă, astfel încât, peste ani (decenii, secole), cineva să-şi dorească a fi fost debutat de Scriptor… Şi o… curiozitate: revista are 144 de pagini şi apare în 444 de exemplare. Care o fi secretul cifrei 4?!

(„Cronica veche”, nr. 1 (48), Ianuarie 2015)

Additional Information

Weight 0.5 kg

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Scriptor Anul I, nr. 5-6 (mai-iunie) 2015”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top