respiraţie

respiraţie

36.00 lei

SUN Ganlu s-a născut la Shanghai în 1959. Scriitor, vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor din Shanghai, preşedinte al revistei literare Bud şi organizator principal al Săptămânii Internaţionale Literare din Shanghai din cadrul Târgului de Carte de la Shanghai. Lucrările sale reprezentative includ: romanul Breathing; o colecţie de povestiri şi romane – A Visit to Dreamland; romanele Women to Solve Enigmes şi Remembering Maid Qin; cărţile ilustrate Shanghai’s Period Dolls and Selected Literary Fragments of Sun Ganlu Chosen by the Author; culegerile de eseuri Dancing on the Ceiling, Slower than Slow, Shanghai over the Years şi The Selected Works of Sun Ganlu. Lucrările autorului au fost traduse în franceză, rusă, japoneză, engleză, coreeană şi multe alte limbi.

  • An apariție: 2023
  • Format: A5
  • Număr de pagini: 206
ISBN 978-973-37-2719-4 Categorii: ,

Autor: Sun Ganlu

Descriere

Povestea se petrece în Shanghai, la sfârşitul anilor 80. Luo Ke, protagonistul, lucrează part-time ca pictor de vitrine. Pe vremuri a servit în armată câţiva ani, luptând în războiul din Vietnam până la finalul anului 1960, încă tânăr fiind. Intriga devoalează relaţiile sale cu cinci femei – Yin Mang, studentă la facultate; Yin Chu, sora lui Yin Mang; Ou Xiaolin, o actriţă; Liu Yazhi, profesor de artă; şi Xiang An, o muncitoare. Trecutul, prezentul şi viitorul se suprapun atunci când autorul povesteşe istoriile lor complicate de familie, dependenţa şi trădarea reciprocă, modul excentric şi introspectiv de a trăi, gândirea excesivă şi obsesia eternităţii, ca urmare a traumelor anterioare. Este o poveste de dragoste şi dorinţă, plină de reminiscenţe reverberante. Când oamenii încep să se clatine şi să ezite, dorinţa lor actuală se sfârşeşte şi începe un nou episod de viaţă, cu semne ale vremurilor în schimbare, care aşteaptă ca cititorii să le descopere.

 

„Cu bine, Luo Ke”, a spus politicos de la capătul firului soţul iubitei lui după ce-i dăduse trista veste, încheind conversaţia searbădă. Luo Ke, mişcându-se ca prin somn, s-a găsit dintr-odată posedat de Zeul Tristeţii. Plecase de lângă ea într-o vară, iar acum se întorcea îndoliat la începutul călătoriei dragostei lui.
Melancolia stăruitoare a amiezii izvora din rugile lui pentru pasiune. Acum dorinţa lui, după ultima întâlnire din ultimul an al deceniului, nu mai era decât un bibelou pe o masă.

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „respiraţie”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top